Cultura si divertisment

De la punerea pietrei de temelie in 29 noiembrie 2007 si pana la inceperea efectiva a lucrarilor in 2010, proiectul Catedralei Mantuirii Neamului - cea mai inalta si mai mare cladire de biserica ortodoxa ca volum si suprafata din lume - a devenit unul dintre cele mai ample santiere ale Capitalei, aflat inca in lucru la aproape doua decenii de la debut. Intre timp, povestea s-a tot rescris: planuri, promisiuni, rectificari, polemici, momente solemne, schimburi de replici si, peste toate, ambitia de a ridica un reper national pe Dealul Arsenalului, in vecinatatea celui mai mare edificiu administrativ din Europa - Palatul Parlamentului, cunoscut popular drept Casa Poporului. Aceeasi constructie, doua perspective Dezbaterea care a insotit lucrarile inca din faza de proiectare a prins contur in doua pozitionari diferite. Prima vorbea despre nevoia unui lacas reprezentativ pentru o majoritate ortodoxa, un spatiu destinat marilor ceremonii religioase, capabil sa primeasca pelerini si sa gazduiasca evenimente de anvergura. Potrivit interviurilor din teren, pentru multi credinciosi, aceasta este dimensiunea care predomina: "ma bucur ca se construieste". Cealalta parte vedea costuri mari intr-o Romanie sufocata de nevoi, proceduri contestate si o estetica perceputa ca supradimensionata pentru tesutul orasului, aducand in prim-plan intrebarea: daca statul contribuie substantial, unde se trage linia intre investitia in patrimoniul spiritual si nevoile reale din sanatate, educatie, infrastructura? Arhitectii, in dezacord cu proiectul Inca de la procedura de selectie, proiectul a generat frictiuni. Arhitectura a starnit admiratie, dar si scepticism. In martie 2010, Ordinul Arhitectilor din Romania a transmis ca procedura adoptata de Patriarhie ignora "o solutie arhitecturala si urbanistica de maxima calitate, care nu poate fi obtinuta decat printr-o competitie profesionala", iar demersurile filialei Bucuresti pentru organizarea unui concurs deschis au fost "sistematic" respinse. Specialistii avertizau ca solutia promovata se reduce la "un conglomerat de forme si de elemente decorative istoricizante", departe de a constitui "o expresie a demnitatii nationale", asa cum era prezentata public. Din perspectiva profesionistilor, alegerea a reprezentat o optiune estetica discutabila si o abatere de la un proces corect si transparent de dezvoltare urbana, in contradictoriu cu importanta si cu finantarea din bani publici: "Ne disociem categoric de modelul impus (...), care nu are nicio legatura cu traditia autentica a arhitecturii ortodoxe romanesti, dar nici cu o necesara inscriere in contemporaneitate, cu semnificatia culturala pe care ar fi trebuit s-o incorporeze edificarea catedralei". Patriarhia a insistat, insa, asupra mizei spirituale si publice a edificiului: "Catedrala Nationala este un edificiu simbolic al invierii bisericilor demolate (...) dar si un simbol al libertatii religioase a poporului roman", transmitea in 2019 Patriarhul Daniel. Costurile, cel mai sensibil subiect Finantarea lucrarilor a devenit, in timp, unul dintre cele mai sensibile subiecte din jurul proiectului. Potrivit datelor comunicate de Patriarhia Romana, costul total al ansamblului - catedrala si cladiri anexe - ajunsese in martie 2025 la aproximativ 270 de milioane de euro. Din aceasta suma, 176 de milioane de euro provin din bugetele publice si 10% din fonduri proprii, restul venind din donatii: directionari de 3,5% din impozitul pe venit, colecte, sponsorizari. Ansamblul nu se limiteaza la lacasul propriu-zis: cuprinde biserica, "Pestera Sfantului Andrei" - o galerie subterana multifunctionala, sase cladiri anexe - printre cele mai importante sunt "Casa Sfantul Ioan" si "Casa Sfantul Pavel", cu o suprafata totala de aproximativ 3.510,6 metri patrati (mp) pentru cazarea clerului si a pelerinilor - precum si un sistem arhitectural de acces format din patru portice insumand aproape 7.240 mp. Porticele incadreaza spatiul din fata intrarii principale, de circa 11.600 mp, amenajat pentru mari procesiuni religioase si pentru gestionarea fluxurilor masive de pelerini. Momente de consacrare publica Intre declaratii si devize, santierul a produs insa si momente de varf care au repozitionat discutia publica. Sfintirea Altarului, in Anul Centenarului, l-a adus la Bucuresti pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I si a atras multimi impresionante. A fost clipa in care proiectul, inca departe de a fi finalizat, s-a legitimat liturgic si a inceput sa functioneze ca spatiu sacru, nu doar ca schelarie monumentala. La scurt timp, vizita Papei Francisc a confirmat vizibilitatea internationala a locului, intr-o capitala care se revendica europeana si, in acelasi timp, profund crestina. Sustinere din partea Vaticanului La finantarea proiectului a contribuit si Biserica Catolica. Potrivit Patriarhului Daniel, "in anii 1999 si 2002, Papa Ioan Paul al II-lea a oferit un ajutor financiar Preafericitului Parinte Patriarh Teoctist pentru construirea acestei Catedrale, in valoare de 200.000 de dolari". Teoctist a fost si cel care a obtinut de la statul roman, in 2004, terenul de 38.890 mp - o parte din cele peste 10 hectare pe care se ridica astazi catedrala, ca act de reparatie morala pentru cele cinci biserici demolate sau relocate in timpul regimului comunist, odata cu ridicarea Casei Poporului. Suma oferita a fost integrata, in 2017, in costul achizitionarii clopotelor turnate in Austria, deoarece - spune conducatorul Bisericii Ortodoxe Romane - "in traditiile ortodoxa si catolica, clopotele au o valoare simbolica foarte profunda: ele reprezinta glasul lui Dumnezeu, care cheama oamenii la rugaciune si la cooperare fraterna". Responsabilitatea sociala in cifre Proiectul intra categoric in marile investitii ale Romaniei din ultimele decenii. Catedrala Mantuirii Neamului depaseste valoarea Pasajului Basarab, cel mai mare pod din Romania, care a costat aproximativ 255 de milioane de euro, sau costurile Arenei Nationale, estimate la peste 234 de milioane de euro. In contrapondere, spitalul pentru copii ridicat de asociatia Daruieste Viata, finantat exclusiv din donatii private - cu sprijinul a peste 350.000 de donatori si 8.000 de firme - a costat in doar 53 de milioane de euro. Noul corp de la "Marie Curie", care salveaza vieti, are o suprafata de aproximativ 12.000 mp, se inalta pe 9 niveluri si pune la dispozitia micilor pacienti peste 140 de paturi, alaturi de sectii moderne de oncologie, neurochirurgie, chirurgie si terapie intensiva. Pe lista de asteptare: sanatatea si educatia In oglinda, marile proiecte medicale publice avanseaza lent, alimentand dezbaterea privind prioritatile banilor publici. Cu 850 de paturi si peste 200.000 mp construiti, Spitalul Regional de Urgenta Iasi, contractat la aproximativ 3,23 miliarde lei, are termen de finalizare abia in 2029 si reprezinta unul dintre cele trei spitale regionale promise in Romania. Niciunul finalizat. Nici in educatie lucrurile nu stau mai bine: datele furnizate de edu.ro arata ca, in 2025, mai bine de 270.000 de elevi merg zilnic la scoala in cladiri care s-a prabusi rapid la un cutremur, in timp ce 175 de scoli din tara inca functioneaza cu toalete in curte, neracordate la minime utilitati cotidiene. Bucurestiul intre prioritati Alte proiecte majore de infrastructura din capitala nu rivalizeaza nici pe departe cu costurile acestui grandios monument, care nu este inca gata: Pasajul Mihai Bravu a costat aproximativ 156 milioane lei, iar Pasajul Doamna Ghica este estimat la 133 milioane lei, in timp ce magistrala M6 spre Aeroportul Otopeni isi continua cu dificultate finantarea si executia. Proiectul, in valoare de 1,27 miliarde lei, leaga Gara de Nord de Aeroportul Henri Coanda, statul imprumutandu-se deja extern de o parte din suma. Dar, odata finalizata, linia de metrou va scurta semnificativ timpul de acces la aeroport, va reduce traficul sufocant si va aduce Bucurestiului o conexiune feroviara moderna, demna de un oras european. Totusi, Capitala a avut parte si de proiecte mai consistente financiar. Linia de metrou din zona Drumul Taberei a costat de 2,6 ori mai mult decat constructia catedralei pana in acest moment, insa cuprinde 10 statii pe o lungime de aproape 6,9 km si deserveste zone rezidentiale intens populate. Alegeri de finantare din banii contribuabililor Sprijinul bugetar pentru culte a fost constant. In baza datelor publice consultate de G4Media, in 2024, peste 585 de milioane de lei au fost platiti de guvernul Marcel Ciolacu catre diverse unitati de cult din Romania (biserici ortodoxe, greco-catolice, romano-catolice, penticostale si sinagogi), suma ce nu include alocarile catedralei. Dincolo de aceste cheltuieli, cultele religioase au primit sume importante si de la bugetele locale. Tot in 2024, Secretariatul de Stat pentru Culte a gestionat un buget de 1,2 miliarde de lei, destinat salariilor clerului si personalului de cult, iar guvernele conduse de Marcel Ciolacu si Nicolae Ciuca au alocat in 2023 si 2024 peste 111 milioane de lei pentru achizitia, constructia sau dotarea bisericilor din diaspora. Alte 153 de milioane de lei (aproape 80% din bugetul Departamentului pentru Romanii de Pretutindeni) au mers, in 2024, tot catre bisericile ortodoxe din strainatate. "E vorba de bani alocati din bugetul statului, adica din taxele si impozitele platite de contribuabili, si directionati fara nici o conditie catre diferite unitati de cult, majoritatea ortodoxe", noteaza analistii G4Media. In paralel, investitiile guvernamentale in educatia copiilor romani din diaspora au fost inexistente. De asemenea, multe dintre unitatile de cult din strainatate au fost semnalate in rapoarte media ca "focare" de propagare a discursului extremist sau anti-UE, preoti si pastori romani implicandu-se in campanii electorale pentru partide precum AUR sau SOS Romania si pentru Calin Georgescu, in prezent urmarit penal pentru actiuni impotriva ordinii constitutionale. Provocarea: folosul pentru oameni In cartierul Cotroceni, locuitorii au trait ani la rand cu santierul aproape: drumuri temporar inchise, camioane, praf. Dar Bucurestiul s-a obisnuit treptat cu noua silueta in orizont, iar intrebarile se muta acum catre etapa utilizarii: cat de deschise vor fi spatiile pentru comunitate, cum se vor lega aleile de fluxurile pietonale si de transportul din zona, ce folos zilnic vor avea amenajarile exterioare pentru cetateni. La fel de important va fi si bilantul financiar: cum se va justifica investitia facuta din bani publici, ce inseamna pe termen lung intretinerea unui astfel de ansamblu si cum se va regla relatia dintre costuri, transparenta si beneficiu social. Intre planul sacru, urban si economic, dosarul Catedralei ramane oglinda Romaniei la zi. Disputa nu se stinge. Doar se rafineaza, pe masura ce povestea fabulosului monument iese din registrul plansetelor si intra, definitiv, in viata de zi cu zi.