Externe

Ministrii de finante din G7 sustin ca vor lua "masurile necesare" pentru a face fata cresterii preturilor petrolului, dar nu au ajuns la un acord privind eliberarea rezervelor strategice de petrol dupa o reuniune de urgenta de luni. Intr-o declaratie comuna, consultata de FT, ministrii au declarat ca doresc sa abordeze impactul razboiului din Iran, adaugand ca "sunt pregatiti sa ia masurile necesare, inclusiv pentru a sprijini aprovizionarea globala cu energie, cum ar fi eliberarea stocurilor". Ministrul francez de finante, Roland Lescure, a declarat ca grupul, care s-a intalnit virtual luni cu seful Agentiei Internationale pentru Energie, "nu a ajuns inca la o decizie" privind accesul la rezervele de petrol de urgenta detinute de membrii AIE. Un oficial G7 afirma pentru Reuters ca o idee comuna in G7 este de a nu elibera inca rezervele de petrol. Persoane familiarizate cu discutiile au declarat ca ministrii energiei din G7 urmeaza sa se intalneasca marti. "Acolo se vor decide actiunile", a declarat o persoana familiarizata cu discutiile. Un oficial american familiarizat cu discutiile si-a exprimat optimismul ca s-ar putea lua masuri la scurt timp dupa reuniunea pe tema energiei. Pretul titeiului Brent a crescut cu aproape 40% de la inceputul razboiului, depasind 100 de dolari pe baril pentru prima data in patru ani, o mare parte din petrolul produs in Golf fiind blocat de amenintarile Iranului la adresa Stramtorii Ormuz. Luni, pretul Brentului a crescut la aproape 120 de dolari pe baril in primele tranzactii, cea mai recenta crestere venind in contextul in care cei mai mari producatori din Golf, inclusiv Arabia Saudita, incep sa reduca productia pe masura ce incep sa ramana fara stocuri. Insa preturile titeiului Brent s-au diminuat ulterior, iar pana dupa-amiaza, la Londra, pretul se tranzactiona in crestere cu doar 5,9%, la 98,20 dolari pe baril. Fatih Birol, seful AIE, a declarat ca exista "riscuri semnificative si in crestere pentru piata", adaugand ca conditiile "s-au deteriorat in ultimele zile". "Pe langa provocarile tranzitului prin Stramtoarea Ormuz, o cantitate substantiala de productie de petrol a fost redusa", a declarat Birol. In cadrul programului AIE, 32 de tari membre detin aproximativ 1,2 miliarde de barili in rezerve strategice care pot fi exploatate in caz de urgenta, desi acest lucru s-a intamplat doar de cinci ori de la infiintarea agentiei, in urma crizelor petroliere arabe din anii 1970. Ministrii G7 au spus intr-o declaratie comuna ca "au discutat despre conflictul actual din Orientul Mijlociu, impactul acestuia asupra stabilitatii regionale, conditiilor economice globale si pietelor financiare, precum si despre importanta rutelor comerciale sigure". "Vom continua sa monitorizam indeaproape situatia si evolutiile de pe pietele energetice si ne vom intalni dupa cum va fi necesar pentru a face schimb de informatii si pentru a ne coordona in cadrul G7 si cu partenerii internationali", au adaugat acestia. Inaintea intalnirii, o persoana familiarizata cu situatia a declarat ca unii oficiali americani considerau ca o eliberare comuna in intervalul 300-400 de milioane de barili - reprezentand 25-30% din rezerva totala - ar fi potrivita. Comisarul UE pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat ca conflictul ar putea avea "socuri stagflationiste substantiale asupra economiei globale si europene" daca se prelungeste dincolo de "cateva saptamani". Daca perturbarile transportului maritim in Stramtoarea Ormuz si atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf vor continua, preturile mai mari la energie ar putea dauna economiei in ansamblu, a avertizat Dombrovskis, avertizand asupra potentialei nevoi a unei politici monetare mai stricte in cazul in care inflatia va creste. "Este important sa se depuna eforturi pentru a detensiona acest conflict cat mai curand posibil... Cu cat se intampla mai repede, cu atat impactul asupra economiei va fi mai limitat", a declarat Dombrovskis.