Economic

Cristian Paun, profesor universitar de economie si finante internationale, a tradus, intr-un interviu pentru Mediafax, ultimele cifre privind evolutia economiei romanesti date publicitatii vineri de INS. Pe langa datele estimative semnal pentru anul trecut - care indica, la aceasta faza, ca in anul 2025, comparativ cu anul 2024, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 0,6% - vineri au aparut si datele definitive pentru 2024, care au fost revizuite in scadere, la nivelul negative, dupa cum a explicat profesorul universitar. Teoretic, recesiunea tehnica este definita ca scaderea PIB in termeni reali timp de doua trimestre consecutive fata de perioadele imediat anterioare. Pe scurt, INS arata ca: In trimestrul IV 2025, comparativ cu trimestrul III 2025, PIB a scazut cu 1,9% in termeni reali, pe seria ajustata sezonier. Este al doilea trimestru consecutiv de scadere, dupa ce si in trimestrul III produsul intern brut a scazut fata de trimestrul II cu 0,1%. Comparativ cu acelasi trimestru din anul 2024, Produsul intern brut, in trimestrul IV 2025, a inregistrat o crestere cu 0,1%. "De vreo doi ani de zile economia nu merge bine" Reporter: Ce inseamna recesiunea tehnica, ce implica ea, cand a mai fost Romania in aceasta situatie si cum se iese din ea, va rugam? Profesorul Cristian Paun: E foarte simplu de raspuns, mai ales ca avem una foarte recenta, conform acelorasi date care au venit astazi de la INS, pentru ca INS face aceste estimari intr-o prima faza pe date-semnal, pe care apoi le confirma cu date finale cam la 2 ani dupa. Astazi au venit datele semnal pentru semestrul trei si semestrul patru din anul 2025, dar tot azi au venit datele definitive pe 2024. Si pentru 2024 vedem ca avem in trimestru unu si trimestrul doi, in loc de crestere de 0,5% si 0,1%, am avut -0,4% si -0,4%. Deci noi am fost in recesiune tehnica in 2024, din 2024 suntem si foarte probabil datele semnal care vor veni pentru trimestrul patru din 2024 si trimestru doi din 2025 s-ar putea sa - pentru ca intre ele am mai avut un trimestru, trimestru unu din 2025, cu scadere economica - si atunci, daca datele semnal care anuntau o usoara crestere economica pentru trimestru doi din anul trecut si pentru trimestrul patru din 2024 transforma plusul ala mic in negativ, mai avem o situatie de recesiune. Asta arata ca de fapt, de vreo doi ani de zile economia nu merge bine. Si asta se vede pe datele care conteaza. Adica productia industriala scade, consumul a inceput si el sa scada. Si daca n-ar fi un sector de stat pompat cu tot felul de fonduri din astea pe deficit si datorie, noi am fi fost pe minus de mai multa vreme. Or, guvernul de acum nu face decat sa corecteze acesti bani pompati aproape inutil in multe cazuri in economie, doar de dragul de a avea un PIB care creste, si aceasta corectie nu poate fi decat sanatoasa pe termen lung, scurt, in perioada urmatoare. Ideea este ca noi sa continuam reformele astfel incat sa eliberam spatiu fiscal suficient, sa mai reducem din fiscalitatea cu care, din pacate, am inceput asanarea problemelor pe care noi le avem. Adica noi avem astazi o situatie oarecum accelerata si de faptul ca am pornit cu o masura prociclica - cresterea taxelor - in loc sa pornim cu o reforma din temelia Romaniei, o resetare din temelia Romaniei. Or, aceasta resetare nu s-a intamplat, pentru ca aceiasi politicieni care astazi striga sus si tare "Vai!" si sunt, cum sa spun eu, asa, surprinsi de recesiunea tehnica din aceste momente, tot ei, ca sa zic asa, au generat aceste probleme, au contribuit la aceste probleme din plin. Imi vine doar acea guvernare pe caiet, prin fondul de rezerva de cateva zeci de miliarde, Guvernul Ciolacu II si cand atrageam atentia ca asta nu poate sa fie de bun augur, acum vine nota de plata. "Reformele trebuie continuate" Reporter: Are acesta situatie un impact asupra rating-ului, asupra dobanzilor, dincolo de deficit? Profesorul Cristian Paun: Nu ar trebui sa aiba impact intr-o prima faza, pentru ca este vorba de o scadere a PIB-ului, a valorii adaugate, destul de modica, sigur ca e si aici vorba de date semnal, dar, atentie: aceasta scadere vine, inca o data repet, pe fondul diminuarii semnificative a cheltuielilor cu personalul in sectorul public. Pentru ca, chiar daca au crescut aceste cheltuieli, daca ne uitam pe executia bugetara pe 2025, si atentie, guvernarea Bolojan nu a inceput de la inceputul anului, a inceput de la jumatatea anului, dar a reusit performanta sa nu creasca cheltuielile cu salariile peste rata inflatiei. Deci, in termeni reali, salariile in sectorul bugetar au scazut si vor continua sa scada in perioada urmatoare, ca nu va fi vorba de vreo marire de salariu semnificativa in perioada urmatoare. Deci, o ajustare se intampla pe parte de cheltuieli salariale e vizibila. Sa speram ca vor urma si alte reforme care vor reduce si mai mult acest stat obez pe care nu ni-l permitem. Adica reformele trebuie continuate. Sunt foarte multe structuri inutile in statul roman. Sunt foarte multe structuri care nu ofera ceea ce trebuie sa ofere. Sunt foarte multi bani pe care noi ii cheltuim cu aceste structuri si care, de fapt, ar putea fi salvati, ar putea fi redirectionati sau catre serviciile publice importante ale unui stat modern - educatie, sanatate - sau, de ce nu, sa fie redirectionati catre mediul de afaceri care ar putea fi scutit de aberatii fiscale cum ar fi impozitul minim pe cifra de afaceri sau taxa pe stalp. Astea ar trebui scoase de urgenta pentru ca ele sunt niste poveri pe mediul de afaceri, cel care nu duce bine, din 2023 incoace nu duce deloc bine. Nu de asta spun ca ipocrizia asta - "Vai, uite, avem recesiune tehnica!" -- avem recesiune tehnica de doi ani de zile noi tot atragem atentia. Sansa Romaniei: Fondurile europene, ajunse la un maxim istoric Reporter: Credeti ca o sa scapam, o sa iesim din ea anul acesta, la finalul anului? Profesorul Cristian Paun: Avem o sansa, avem o sansa care e foarte importanta, dar pe care tot asa, politicienii vad ca o trateaza cu absoluta inconstienta. Adica e vorba de fondurile europene. Deci avem un maxim istoric, Romania n-a mai primit atatia bani de la Uniunea Europeana niciodata. Dar, ca sa-i poti absorbi, trebuie sa fii consecvent, sa fii serios, sa ai proiecte, sa ai structuri care implementeaza aceste fonduri europene, sa faci reforme. Reporter: Avem si mecanisme de finantare avantajoase, cum e SAFE, prin care sunt alocate Romaniei miliarde de euro... Profesorul Cristian Paun: Exact, vin si banii aceia pe industria de aparare, dar trebuie sa ai politicieni care sa faca reformele pentru care vin banii astia. Ma refer aici in special la PNRR. Or, ce vedem astazi? Vedem o clasa politica adanc insurubata in, de exemplu, sistemul de justitie, unde reformele nu se intampla, reforma pensiilor speciale nu se intampla. Or, in conditiile astea pierdem bani chiar la inceputul acestui an. Adica pierderea de 200 de milioane poate fi simbolica prin raportarea la suma pe care o avem de absorbit pentru 2026. Dar sa incepi anul cu asa ceva nu e deloc de bun augur. Reporter: Si pe guvernanta corporativa, jalonul 121, este posibil sa de piarda niste bani din cererea de plata numarul trei... Profesorul Cristian Paun: O sa pierdem, exact, adica nu vor fi singurii bani pe care o sa-i pierdem. Deja, cred ca daca ne uitam atent, exista sanse foarte mari sa pierdem un miliard si ceva din banii astia. Deja, adica foarte probabil. E o suma importanta care nu mai merge in PIB, nu mai merge in valoare adaugata. Or tu, ca politician care contribui din plin la aceasta situatie, nu poti sa faci pe ipocritul si sa spui "Vai!". Noi putem sa spunem "Vai!", dar ei n-au nicio treaba. Adica e clar ca lucrurile sunt scapate de sub control si ca tupeul este la maxim, din punctul meu de vedere. "Noi nu ne permitem o poza frumoasa acum a PIB-ului, dar nesustenabila" Reporter: Va propun sa incheiem, totusi, pe o nota pozitiva si sa ne gandim ca anul viitor, pe vremea asta, ajungem la o crestere de, sa zicem, 5%. Profesorul Cristian Paun: Nici nu este important procentul, sa stiti, trebuie sa fie sanatos. Pentru ca daca nu e sustenabil si nu e sanatos, e o iluzie care, deja la cat de saraci si saraciti suntem, nu ne-o permitem. Noi nu ne permitem o poza frumoasa acum a PIB-ului, dar nesustenabila. Important este ca aceasta cifra sa fie pe plus, de acord, dar e important ca acest plus sa fie in buna masura sustenabil, sanatos, sa ramana acolo ani buni. Iar cand o criza din afara sau de unde vine, noi sa nu ne prabusim economic. Uitati-va cum se intampla in Polonia da? Polonia, si la fosta criza, si la criza de acum, nu s-a prabusit economic. PIB-ul ei are o constanta pozitiva, pentru ca in PIB-ul ala sunt elemente sanatoase. Nu sunt perfuziile si caietele pe care noi consumam astazi din greu, laudandu-ne cu ce valoare adaugata imensa are Romania, ajunge Portugalia, incet, incet ajungem Spania. Mai tineti minte cum se laudau politicienii cu performanta asta la PIB pe cap de locuitor? Si care e folosul? Ca acum vine corectia, vine nota de plata? S-a dovedit ca de fapt, acea crestere economica era iluzorie si ca fara fonduri europene era, de fapt, un mare minus si ca fara aparatul guvernamental umflat cu pompa si pe caiet, si pe datorie, e un mare minus de fapt, economia romaneasca, e pe un mare minus. Asta arata cifrele de acum, inclusiv cifrele din 2024, pentru ca noua nu ne venea sa credem in 2024 ca acel 0,1% exista, e real. S-a dovedit ca de fapt era un -0,4%, nu 0,1% ,cu plus. Deci noi spuneam, ne uitam cruciti la cum scadea productia industriala si nu ne venea sa credem ca INS-ul venea cu date semnal pozitive, chiar semnificative, avand in vedere acel 0,5%. Hai, 0,1% nu era, era pasibil de eroare, era in marja de eroare. Dar acel 0,5% si dupa aia s-a dovedit ca era -0,4%, cum spuneam noi, deci e clar ca perfuziile astea nesanatoase nu reprezinta o forma de sanatate. Si acuma se vede, tusim amarnic, ne e greu. Problema mare e ca ne greu noua, nu politicienilor. Ei n-au nicio strabatere, ba dimpotriva, continua tupeul, continua lupta politica continua, cum sa spun, sa vanda iluzii.