Externe

Marti, majoritatea parlamentara a adoptat o rezolutie prin care mandata executivul sa participe, cu statut de "observator", atat la reuniunea inaugurala a Consiliului de Pace, programata la Washington pe 19 februarie 2026, cat si la activitatile ulterioare ale organizatiei, arata Il Post. Aceasta formula de "observator" reprezinta un compromis, dupa ce premierul Giorgia Meloni refuzase initial sa ratifice actul constitutiv al organismului. Ea a reclamat motive de incompatibilitate cu Constitutia Italiei. Despre Consiliul de Pace al lui Trump Consiliul de Pace este o organizatie internationala infiintata si prezidata de Donald Trump, avand scopul declarat de a promova stabilitatea si pacea in diverse regiuni ale lumii, incepand cu Gaza. Statutul sau confera presedintelui o pozitie centrala si puteri extinse in ceea ce priveste invitarea si reconfirmarea statelor participante. Documentul de fondator prevede posibilitatea ca anumite state sa participe ca "membri fara drept de vot" in asteptarea ratificarii tratatului. Cu toate acestea, notiunea de "observator", asa cum a fost invocata de guvernul italian, nu este reglementata explicit in statut. De la entuziasm la reconsiderare Initial, premierul Meloni si-a exprimat entuziasmul fata de aderarea Italiei la Consiliul de Pace. A fost dealtfel singurul lider european care s-a aratat dispus sa ratifice actul la ceremonia prezidata de Trump la Davos, in ianuarie. Ulterior insa, in urma criticilor interne si a rezervelor exprimate inclusiv de ministrul de Externe Antonio Tajani, guvernul a invocat articolul 11 din Constitutia italiana. Acesta permite limitari ale suveranitatii doar "in conditii de paritate cu alte state". Este o conditie considerata dificil de indeplinit intr-un organism in care presedintele detine prerogative atat de extinse. Pentru a evita o ruptura diplomatica cu Washingtonul, executivul a optat pentru participarea ca "observator". Aceasta este practic o solutie care permite prezenta Italiei fara a fi nevoie de ratificarea tratatului. Consiliul de Pace: implicatii juridice incerte Statutul Consiliului nu mentioneaza explicit statutul de "observator", ci doar pe cel de "membru fara drept de vot", care presupune o intentie ulterioara de ratificare. Or, guvernul italian sustine ca o astfel de ratificare ar fi incompatibila cu Constitutia. Aceasta ambiguitate ridica intrebari suplimentare. O participare fara drept de vot ar putea, paradoxal, sa accentueze lipsa de "paritate" ceruta de articolul 11. Astfel, Italia s-ar plasa intr-o pozitie subordonata fata de ceilalti membri. In plus, o ratificare formala ar necesita o procedura parlamentara distincta si mai complexa decat simpla rezolutie votata marti. Decizia este interpretata si dintr-o perspectiva politica. Meloni incearca sa mentina o relatie privilegiata cu Donald Trump si sa asigure Italiei un rol activ in dosarele din Orientul Mijlociu, o regiune in care Roma are o prezenta diplomatica relevanta. Pe de alta parte, Germania si alte state europene au ales sa nu participe la aceasta initiativa, ceea ce a sporit presiunea asupra guvernului italian. Ministrul Tajani a argumentat in Parlament ca absenta Italiei de la un forum dedicat pacii ar fi "politic de neinteles", un argument contestat insa de opozitie si de unii juristi. Intre pragmatism si incertitudine Participarea cu statut de "observator" pare a fi o solutie de compromis menita sa evite atat o confruntare cu Washingtonul, cat si un potential conflict constitutional intern. Ramane insa incerta soliditatea juridica a acestei formule si care sunt angajamentele pe termen lung pe care le implica. Pentru moment, Italia va lua parte la lucrarile Consiliului fara drept de vot. In acest mod va fi intr-o pozitie care incearca sa echilibreze loialitatea diplomatica fata de SUA cu constrangerile constitutionale interne.