Externe

Iranul sustine ca are dreptul sa dezvolte energia nucleara in scopuri pasnice, inclusiv imbogatirea, si ca nu ar trebui sa fie izolat sau sa i se refuze tehnologia pe care o detin alte natiuni, potrivit CNN. SUA recunosc dreptul Iranului la energia nucleara civila, dar nu au incredere in asigurarile Teheranului ca programul sau de imbogatire va ramane pasnic. Iata ce ar putea determina refuzul Iranului de a ceda: Mandria nationala si suveranitatea Pentru Teheran, programul nuclear tine de identitatea sa ca natiune moderna. Iranul este o tara cu 92 de milioane de locuitori si o civilizatie veche de 2.500 de ani, care odinioara rivaliza cu grecii si romanii antici. Imaginea sa istorica este aceea a unei mari puteri civilizationale, nu a unui stat periferic care poate fi presat de alte tari. Stapanirea tehnologiei nucleare nu este, asadar, doar o realizare tehnica, ci o dovada a suveranitatii Iranului si a avansarii sale la nivelul puterilor globale. "Daca Iranul ar renunta complet la imbogatirea uraniului, extremistii ar considera probabil acest lucru ca o capitulare, mai ales daca relaxarea sanctiunilor ar fi limitata", a declarat Sanam Vakil, de la think tank-ul Chatham House din Londra. Descurajare si parghie Chiar daca Iranul este sincer in declaratiile sale ca nu va urmari niciodata fabricarea unei bombe, imbogatirea ii ofera o parghie strategica puternica ca stat prag nuclear - unul cu capacitatea de a construi o arma, daca ar alege sa o faca. In gandirea Teheranului, capacitatea sa de a-si schimba parerea in scurt timp este o modalitate de a preveni coerciunea sau atacul adversarilor sai. Iranul a demonstrat acest lucru dupa ce Trump s-a retras din acordul nuclear din 2015, imbogatind treptat uraniul la niveluri mult peste cele necesare pentru producerea de energie civila. Mesajul implicit catre Washington era clar: acordul din 2015 impunea limite verificabile la nivel international asupra imbogatirii uraniului de catre Iran, iar fara acesta, limitele respective nu mai erau aplicabile. Dar strategia aceasta s-a intors impotriva Iranului. In loc sa determine Washingtonul sa revina la acord, ea a provocat in cele din urma un atac surpriza al Israelului in iunie 2025 si primele lovituri militare directe ale Americii pe teritoriul iranian. Ce spun expertii Razboiul de vara de 12 zile "probabil a fortat Teheranul sa-si reevalueze aceasta ipoteza", a declarat Danny Citrinowicz, cercetator principal in cadrul Programului Iran si Axa Siitilor al Institutului pentru Studii de Securitate Nationala din Tel Aviv, Israel. "Amploarea si precizia atacurilor americane si israeliene au demonstrat ca statutul de prag nu imunizeaza Iranul impotriva actiunilor militare". Cu toate acestea, este putin probabil ca Teheranul sa renunte la programul sau nuclear, a declarat Danny Citrinowicz, cercetator principal in cadrul Programului Iran si Axa Siitilor al Institutului pentru Studii de Securitate Nationala din Tel Aviv, Israel. Din perspectiva sa, "renuntarea completa la programul nuclear ar expune Iranul la coerciune si posibile atacuri in viitor".