Economic

Revin cu a doua analiza legata de riscul de tensiuni sociale mari in Romania. Argumentez de ce iarna aceasta va aduce primele tensiuni sociale majore. Explic simptomele timpurii ale colapsului social si arat de ce anul 2026 va fi mai rau din punct de vedere economic, social si politic. Incerc sa argumentez cauzele principale ale lipsei protestelor masive impotriva austeritatii in Romania si iau in considerare inertia comportamentala drept principala cauza a absentei tensiunilor sociale majore. Propun atentie la lectiile oferite de economia comportamentala si lansez un nou semnal de avertizare asupra consecintelor urate la nivel economic, social si politic, legate de momentul si perioada de dupa atingerii punctului maxim de tensiune sociala. Si lansez un apel la masuri de politici publice de refacere a plasei de siguranta sociala, pentru a nu fi prea tarziu. Iarna va aduce tensiuni sociale majore In luna august, publicam analiza De ce si cand vor exploda tensiunile sociale in Romania? O analiza bazata pe indicatori de avertizare timpurie. Folosind argumente legate de dinamica masurilor de austeritate anuntate, asezarea incorecta / inechitabila a masurilor de consolidare fiscal-bugetara aproape exclusiv in spinarea celor cu venituri mici si medii si a companiilor corecte fiscal, precum si dinamica indicatorilor de avertizare timpurie privind stresul social, estimam ca peste doua-trei trimestre, adica in februarie-martie 2026, Romania va experimenta tensiuni sociale mari. Imi mentin estimarea. Suntem la sfarsitul lunii decembrie. Atat trecutul recent cat si anul 2026 nu au adus / vor aduce tendinte pozitive. Economia Romaniei a cazut in trimestrul III fata de trimestrul II cu 0,2%. Managerii din industrie si constructii estimeaza o scadere a productiei in urmatoarele trei luni, o reducere a numarului de salariati si o crestere a preturilor. Inflatia a explodat si se mentine sus (la 9,8% in noiembrie), aproape dublu fata de nivelul din mai 2025 (5,5%). Datele Eurostat arata ca Romania este pe primul loc in UE cu cea mai mare inflatie, dubla fata de urmatoarea tara si mai mult decat tripla fata de media UE. Deficitul bugetar tintit pentru acest an este de 8,4% din PIB pe metodologie cash (fata de 8,7% din PIB cash in 2024) (in fapt reducerea ca procent in PIB nu vine din reducerea numaratorului - deficitul, deoarece acesta creste cu 7 miliarde lei, ci din cresterea numitorului, adica PIB - indeosebi ca urmare a investitiilor din ultimii ani). Masura cresterii TVA a fost un esec. Desi, conform studiilor BNR, cresterea TVA s-a dus integral in preturi, incasarile reale din TVA au scazut ca efect al contractiei bazei macroeconomice principale - consumul. Investitiile publice vor fi mai mici cu 20-25 de miliarde lei fata de alocarea (mentinuta la ambele rectificari) de 149 miliarde lei pentru acest an. Amanarea implementarii Planului de Relansare Economica propus de social democrati face ca anul 2026 sa arate si mai rau din punct de vedere economic. Simptomele colapsului social se vad Consecinta a implementarii celei mai dure austeritati din Uniunea Europeana , Romania experimenteaza cea mai mare cadere a puterii de cumparare din ultimii 25 de ani. Salariile si pensiile inghetate, dublarea inflatiei prin cresterea TVA, accizelor si alte masuri de crestere de impozite si taxe etc, masuri de austeritate pentru populatia vulnerabila si clasa de mijloc (inclusiv mame gravide, veterani, persoane fara venituri etc), cresterea normei didactice pentru profesori etc ... toate acestea conduc la un risc de tensiuni sociale majore. Semnele ruperii plasei de siguranta sociala sunt aici. Peste un milion de romani se vor intoarce in situatia de risc de saracie si excluziune sociala, iar polarizarea economica si de venituri se accentueaza dramatic. Institutul National de Statistica arata ca luna octombrie reprezinta a patra luna consecutiva de scadere a puterii de cumparare a salariilor. Ultima luna de crestere a puterii de cumparare a fost iunie 2025, plus 1,3%, iulie a venit cu minus 2,4%, august minus 5%, septembrie minus 5,3% iar octombrie minus 5%. Inghetarea pensiilor si in anul 2026 face ca jumatate din cresterea puterii de cumparare din anul 2024 (indexare si recalculare) sa fie eliminata. Datele Eurostat arata ca in Romania, cele mai sarace 40% dintre gospodarii (primele 2 quintile) suporta o povara la cresterea TVA de 3-4 ori mai mare decat cele mai bogate 40% dintre gospodarii (ultimele 2 quintile). 279.769 romani cu depozite sub 100.000 euro si-au lichidat depozitele in banci in primele 3 luni de activitate ale Guvernului actual (trim 3 2025 fata de trim 2 2025) (Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare). Biroul de Credit arata ca 600.000 de romani au restante mai mari de 30 de zile la ratele de credit, plus 100.000 de romani in ultimul an. Tot mai multi romani apeleaza la Casele de amanet pentru a-si plati facturile, iar ANPC arata ca numarul romanilor care si-au declarat falimentul personal a crescut de 3 ori in ultimele 3 luni, fata de primele luni de la inceputul anului (stire A3CNN). Anul 2026 va fi mai rau, atat din punct de vedere economic cat si social Inghetarea salariilor si a pensiilor pentru al doilea an consecutiv pe fondul inflatiei de aproape 10%, amanarea cresterii salariului minim la 1 iulie, cresterea masiva (o medie de 70-80%) a impozitelor pe case, terenuri si masini, dar si masuri ideologice precum inghetari / reduceri pana si la persoanele cu dizabilitati / HIV SIDA, sunt tot atatea scantei aruncate deasupra "butoiului cu pulbere" social la inceput de an. Facturile ridicate la utilitati in lunile de iarna precum si anuntata explozie a pretului gazelor naturale de la 1 aprilie 2026 - caci nu-i asa, liberalizarea in Romania = explozia preturilor, intotdeauna - reprezinta alte scantei ce pot declansa tensiuni sociale. De ce nu au explodat pana acum tensiunile sociale in Romania? De ce romanii nu au iesit masiv in strada pana acum, precum procedeaza altii, atunci cand austeritatea oarba le reduce dramatic puterea de cumparare? De ce romanii nu sunt precum francezii, grecii, chiar si ungurii, bulgarii sau polonezii... au mai multa rabdare? De ce romanii accepta curbele de sacrificiu, printr-o resemnare colectiva, atat de mult timp? Sunt cauze istorice si culturale? Este vorba despre experienta traumatizanta a perioadei comuniste (austeritatea anilor "80 cu rationalizarea drastica a alimentelor, energiei si bunurilor de consum de baza, frigul din case, penurie alimentara si opririle frecvente de curent)? Suntem o natiune de oameni resemnati si rabdatori? Suntem "cel mai spiritual popor din univers, mancam principii si ne incalzim cu propaganda", asa cum scrie Patrick Andre de Hillerin aici ? Sunt corecte teoriile economiei comportamentale? Sufera romanii de biasul "lumii juste", adica atribuie propria situatie greselilor personale sau lipsei de efort si nicidecum unor politici gresite? Au romanii tendinta de a apara status-quo-ul, chiar si cand sunt defavorizati de acesta? Le este romanilor mai confortabil sa creada ca "asa a fost sa fie", decat sa ia atitudine impotriva unor masuri profund injuste? Nu ies romanii imediat in strada, fiind convinsi ca "oricum nu se intampla nimic din proteste", asa cum sustine Bogdan Ficeac in ziare.com? Prefera sa se planga anonim sau sa caute strategii individuale de supravietuire? Nu stim cu certitudine. "Adevarul este undeva la mijloc", asa cum ne place sa spunem deseori. Sunt evidente semnele de oboseala si exasperare latenta, acumularea unei frustrari profunde in societate. Daca in aparenta nimic nu se va intampla, in realitate, nu va mai trece mult si populatia va respinge noua cura de austeritate, nu va mai "suporta in tacere" reducerea nivelului de trai. Sa nu uitam, Romania a mai traversat pe termen lung valuri de proteste dupa masuri de austeritate severe (de exemplu, in 2010 o taiere de 25% a salariilor bugetarilor a atras proteste de masa in tot anul 2011, culminand cu demisia guvernului in 2012). Impactul austeritatii va fi maxim in 2026, un prim val va fi resimtit puternic in primul trimestru din 2026 si altul in iarna viitoare. Romanii nu vor mai inghiti propaganda legata de "intrarea in incapacitate de plata", "lipsa banilor pentru pensii si salarii" si alte minciuni. Furia din strada va fi spontana iar oamenii vor respinge politizarea protestelor. Sindicatele (minus cele din preuniversitar, active) nu vor mai putea nici ele mima, ca pana acum, apararea drepturilor angajatilor, deoarece se vor confrunta cu retrageri masive ale membrilor de sindicat. Retelele sociale, sindicatele si media vor transforma tensiunile sociale incipiente in actiune colectiva. Oamenii vor reactiona emotional, rapid si puternic la stirile negative, mai ales cand vor constientiza ca se putea face si altfel consolidarea, altfel decat prin austeritatea oarba, pusa exclusiv in spinarea celor cu venituri mici si medii. Histereza / inertia comportamentala In opinia mea, lipsa protestelor sociale majore in ultimele luni se datoreaza fenomenului de "histereza /inertie comportamentala". Oamenii cauta sa-si mentina nivelul de trai si comportamentul de consum cu care s-au obisnuit in ultimii ani, cu orice mijloace. Masurile de crestere a nivelului de trai din perioada 2023-2024 au permis realizarea unor rezerve financiare care, in marea lor majoritate, se finalizeaza in urmatoarele luni. Mai mult, majoritatea populatiei inca "nu accepta" ca austeritatea oarba le sterge din veniturile mai mari - demonstrandu-le injust ca veniturile temporar mai mari nu se vor transforma in venituri permanent mai mari. Sunt eliminate depozite bancare, se amana plata ratelor bancare, se apeleaza din ce in ce mai des la amanet si IFN-uri. Se amana cheltuieli, oamenii deja sunt mai prudenti. Riscul legat de tensiuni sociale majore este ridicat in Romania anului 2026. Criza sociala va conduce la un cerc vicios: criza sociala - criza politica - incertitudine economica si adversitate fata de continuarea consolidarii bugetare - criza economica accentuata - criza sociala s.a.m.d Am atras atentia si am dat solutii. Consolidarea fiscal-bugetara echitabila, prin impozitarea progresiva si reducerea evaziunii fiscale + un program tintit, cu cresteri de venituri orientate strict catre romanii aflati intr-o situatie vulnerabila aici . Am utilizat argumente stiintifice. Teoria aversiunii fata de pierdere (Kahneman si Tversky) - populatia va percepe scaderea nivelului de trai ca pe o pierdere mult mai dureroasa (de 2-2,5 ori mai mare conform Genesove si Mayer, 2001 si Bowman, Minehart si Rabin, 1999) decat castigul echivalent. Este o asimetrie. Teoria Modigliani, nu va linistiti ca pana acum nu au fost tensiuni sociale majore - romanii au presupus, intr-o prima faza ca socul este temporar, ca austeritatea oarba este doar "o faza scurta, temporara" (conform si cu Teoria Gennaioli, Shleifer si Vishny, 2018). Am atras atentia ca romanii vor fi atinsi de Teoria "dreptului castigat" - sunt atasati de stilul de viata, obiceiurile de consum si nivelul de consum mai ridicat anterioare si ca romanii subevalueaza, intr-o prima faza, viitorul fata de prezent. Adica "lasa pe mai tarziu" durerea pricinuita de austeritate, o amana. Mai mult, atentie ca aici recomandarile expertilor din Vest sunt incorecte - rigiditatea descendenta a consumului in prima parte si ajustarea abrupta in a doua parte, sunt mult mai mari in tarile din Est decat in cele din Vest. "Punctul de rupere social" se va manifesta urat si va avea consecinte economice, sociale si politice majore. Rezervele sunt pe cale sa se epuizeze, intarzierea ajustarii nivelului de trai este pe final, accesul la credit devine din ce in ce mai greu, urmeaza prabusirea dramatica si trezirea dezordonata, deteriorarea violenta. Vom vedea daca realitatea va valida argumentele sau nu. Tensiunile sociale majore nu sunt de dorit in Romania. Pentru a le evita, trebuie actionat rapid cu politici publice echitabile, pentru a nu fi prea tarziu.