Politic-Social

Pana in septembrie, guvernul deja daduse 40 mld. lei numai pe aceste costuri. In schimb, cheltuielile cu investitiile s-au redus cu 6% si au fost tot de 40 mld. lei. Cu alte cuvinte, guvernul Ilie Bolojan da pe investitii publice cat cheltuieste cu dobanzile la datorie. Practic, dobanzile inseamna 40% din deficitul bugetar de 100 mld. lei. Deficitul bugetar este diferenta dintre cat incaseaza statul la buget din taxe si impozite si cat cheltuieste. Cand cheltuielile sunt mai mari decat veniturile, automat guvernul trebuie sa se imprumute ca sa acopere diferenta. Numai ca guvernul trebuie sa se imprumute si ca sa acopere datoriile vechi, ajunse la scadenta. Ca daca a luat un credit acum 10 ani si a platit numai dobanda la el, la scadenta trebuie returnat integral. Asa se face ca guvernul nu se mai imprumuta numai cu 150 mld. lei, cat ar fi deficitul pana la finalul anului, ci cu 260 mld. lei. Diferenta de 110 mld. lei inseamna returnarea acestor imprumuturi. Numai in ultima luna, guvernul Bolojan s-a imprumutat cu peste 3 mld. lei, la dobanzi de peste 7% Cheltuielile de investitii din fonduri nationale, evidentiate in executia bugetara drept "cheltuieli de capital", sunt in scadere cu 6% in perioada ianuarie-septembrie 2025, fata de aceeasi perioada din anul trecut. Guvernul a dat 40 mld. lei pe aceste cheltuieli in primele 9 luni din 2025, cu 3 mld. lei mai putin fata de cat a dat anul trecut. Cele mai mari cheltuieli ale statului sunt si cele care nu pot fi ajustate de pe o zi pe alta, spre deosebire de investitii, care sunt primele sacrificate cand cifrele din buget arata rau. De exemplu, cu salariile bugetarilor, guvernul a cheltuit 127 mld. lei, o crestere de 6%. Cu bunuri si servicii a cheltuit 71 mld. lei (+7%), iar cu pensiile si asistenta sociala a cheltuit 188 mld. lei (+13%) Datoria publica a Romaniei a trecut de 1.000 mld. lei si a ajuns la peste 57% din PIB. Altadata, inainte de pandemie, cand statele s-au indatorat puternic, economistii spuneau ca, pentru o economie ca a Romaniei, nivelul maxim al datoriei publice e la 45% din PIB. Cu toate acestea, desi a pornit de la 37% din PIB in 2019, datoria a urcat rapid si se apropie de pragul critic de 60% din PIB. Acest prag nu mai este o parere a economistilor, ci este limita maxima admisa in tarile membre ale Uniunii Europene, stabilita prin tratatele de functionare a blocului european. Ca sunt, insa, alte state membre, cum ar fi Grecia sau Franta, care au datorii de peste 100% din PIB, este alta discutie. Este vorba si de capacitatea de rambursare a datoriei, spun economistii, nu numai de nivelul ei. Cu alte cuvinte, este vorba de cat poate colecta un stat din taxe si impozite. Guvernul, in loc sa porneasca motoarele relansarii economice prin investitii publice, a taiat banii pentru dezvoltare, dar au explodat cheltuielile cu dobanzile sau cu bunuri si servicii. Investitiile, chiar daca, pentru un moment, reprezinta o cheltuiala, aduc dezvoltare in viitor si bani la buget prin taxele si impozitele care sunt platite de noii angajati sau de businessuri.