Politic-Social

Potrivit fostului sef al Guvernului, nu este vorba doar despre o reclasificare contabila intre imprumuturi si granturi din PNRR, ci despre o mutare integrala a unor investitii in valoare de aproximativ 13 miliarde de lei, echivalentul a 0,7% din PIB, din 2024 in 2025. "Au taiat cu toporul, in stil Bolojan, 13 miliarde din investitiile facute in 2024 si le-au teleportat, integral, in 2025, ca si cum le-ar fi facut guvernarea Bolojan", afirma Ciolacu intr-o postare, acuzand o falsificare deliberata a datelor bugetare. Fostul premier sustine ca aceasta practica ar fi fost realizata "cu tupeu maxim", prin ignorarea normelor contabile si a legislatiei in vigoare, si ca datele ar fi fost certificate oficial de doi ministri liberali ai Finantelor, la finalurile de exercitiu bugetar. In sprijinul afirmatiilor sale, Ciolacu invoca datele oficiale ale Ministerul Finantelor. Conform executiei bugetare la 31 decembrie 2024, investitiile totale efectuate se ridicau la 120,2 miliarde de lei, din care 74 de miliarde de lei proveneau din bugetul de stat, iar 46,2 miliarde de lei din fonduri europene. In documentele publicate ulterior, pentru anul 2025, investitiile totale sunt raportate la 138,2 miliarde de lei, cu o structura semnificativ modificata: 59,7 miliarde de lei din bugetul de stat si 78,5 miliarde de lei din fonduri europene. In paralel, datele pentru 2024 ar fi fost revizuite, investitiile finantate din buget fiind reduse de la 74 la 61 miliarde de lei, iar cele din fonduri europene crescute de la 46,2 la 59 miliarde de lei. "In loc sa scada deficitul din 2024 cu 13 miliarde de lei, cand s-au facut efectiv acele investitii, acestea au fost inregistrate in decembrie 2025, reducand artificial deficitul din 2025 cu aproximativ 0,68% din PIB", sustine Ciolacu. In acest context, fostul premier ii solicita public lui Ilie Bolojan sa clarifice mai multe aspecte esentiale privind executia bugetara. El cere explicatii privind sumele inregistrate la venituri in 2025 care ar proveni din proiecte realizate in timpul guvernarilor din 2023-2024, transferurile efectuate intre imprumuturi si granturi PNRR, precum si nivelul real al deficitului bugetar pentru ambii ani. Acuzatiile vin pe fondul unei dezbateri tot mai intense privind credibilitatea datelor fiscale si respectarea regulilor europene de raportare bugetara, subiect cu potential impact major atat pe plan intern, cat si in relatia Romaniei cu institutiile europene.