Politic-Social

Orasul de pe Somes isi pastreaza locul fruntas in clasamentul performantei urbane, confirmandu-si statutul de etalon al dezvoltarii locale din Romania. Potrivit celei de-a doua editii a City Index 2025, realizat de Institutul pentru Orase Vizionare (IOV), Cluj-Napoca continua sa domine la educatie, calitatea vietii si spirit antreprenorial, fiind lider la indicatori precum calitatea invatamantului, nivelul de educatie universitara, densitatea antreprenoriala si conectivitatea pe calea aerului cu alte destinatii. Performanta prin educatie si comunitate De asemenea, orasul exceleaza la componenta Vibratie - care masoara energia sociala si culturala a orasului, adica felul in care oamenii traiesc, interactioneaza si se bucura de viata urbana. Si aici a depasit capitala, obtinand cel mai mare scor din tara (69,9 puncte), iar la Calitatea locului - categorie care reflecta atractivitatea urbana, serviciile publice, mediul si sanatatea, Cluj-Napoca a devansat Sibiul, Bucurestiul, Brasovul si Iasiul. "Clujul si-a construit performanta prin educatie, cultura si comunitate, nu doar prin investitii materiale. Este un exemplu de oras care aplica soft power - puterea de a atrage si de a inspira", noteaza raportul institutului de analiza. Bucurestiul pierde la calitatea vietii Pe urmatoarele pozitii se claseaza Bucurestiul, lider la economie si inovare, si Sibiul, care se remarca prin patrimoniul sau cultural si turistic, alaturi de nivelul ridicat al calitatii vietii. "Rezultatele din acest an arata clar ca nu exista orase fara potential. Peste 80% dintre municipii se afla in top 3 national la cel putin un indicator, ceea ce confirma diversitatea si competitivitatea locala", a explicat directorul executiv al Institutului pentru Orase Vizionare, Florian Filat. Desi capitala ocupa locul al doilea in clasamentul general si este lider incontestabil la Prosperitate (69,6 puncte), continua sa piarda teren la calitatea vietii. Bucurestiul sta foarte bine la economie si inovatie, dar are probleme la siguranta, locuinte si evolutia populatiei. "Capitala are forta economica, dar competitivitatea urbana este dezechilibrata de problemele legate de locuire, trafic si mediu", se arata in raportul City Index. Viata culturala, noul indicator al succesului urban Datele arata o schimbare importanta de perspectiva: divertismentul si educatia au devenit cei mai influenti factori ai performantei urbane, depasind chiar economia. Potrivit analistilor, contributia acestor domenii la scorul total al oraselor depaseste 10%, iar "orasele care investesc in viata culturala si recreativa autentica isi cresc atractivitatea si performanta urbana". "Pentru marile centre, mega-evenimentele aduc vizibilitate si capital. Pentru cele medii, festivalurile tematice si reamenajarea spatiilor publice sunt cai eficiente de diferentiere", noteaza autorii studiului. Orasele de top se diversifica Celor trei orase din varful clasamentului - Cluj-Napoca, Bucuresti si Sibiu, le urmeaza alte centre urbane puternice: Brasov, Timisoara, Oradea, Iasi, Alba Iulia, Constanta si Targu Mures. In acelasi timp, orasele medii precum Bistrita, Craiova, Targoviste si Suceava urca datorita rezultatelor bune in educatie si cultura. Focsaniul devine noul lider la fonduri europene atrase, urmat de Zalau si Bistrita. Brasovul si Oradea se remarca prin dezvoltarea turismului si proiectele de regenerare urbana, in timp ce Timisoara a castigat vizibilitate prin investitiile in inovatie si cultura. Iasiul si Alba Iulia se disting prin educatie si implicare civica, iar Constanta si Targu Mures se evidentiaza prin performantele in sanatate, diversitate sociala si calitatea serviciilor publice. Noi centre urbane in plina ascensiune Craiova este una dintre cele mai dinamice prezente din clasament, cu progrese clare in educatie, inovatie si turism: "Orasul a avansat vizibil la indicatorii de turism, numar de innoptari, locuri emblematice, experiente culinare si de shopping, dar si oportunitati de cazare, in paralel cu imbunatatiri la educatia preuniversitara si universitara", se arata in raport. Si alte orase medii inregistreaza cresteri spectaculoase. Aradul isi consolideaza profilul academic si economic odata cu deschiderea unei sectii de Informatica Economica a Universitatii Babes-Bolyai si prin operationalizarea Parcului Industrial, iar Baia Mare creste prin imbunatatirea infrastructurii medicale, a ofertei recreationale si a competitivitatii urbane. Romania urbana in doua viteze Raportul IOV subliniaza o Romanie urbana in doua viteze: Orasele mari, precum Cluj si Bucuresti, raman performante prin inovatie, educatie si calitate a vietii, iar cele mici si medii cresc prin investitii publice si infrastructura. "Orasele de top isi consolideaza performanta nu prin extinderea infrastructurii, ci prin consolidarea capitalului uman, culturii si vibratiei comunitare. Cu nevoile de baza deja acoperite intr-o buna masura, ele se concentreaza pe satisfacerea nevoilor superioare ale locuitorilor: apartenenta, stima, auto-actualizare", explica realizatorii City Index 2025. Cu alte cuvinte, performanta unui oras nu se mai masoara doar in PIB, ci in calitatea experientei de viata pe care o ofera locuitorilor. Institutul pentru Orase Vizionare studiaza performanta si evolutia oraselor din Romania, oferind date, rapoarte si instrumente pentru dezvoltare sustenabila si competitivitate locala. Analiza comparativa a inclus 41 de municipii resedinta de judet, evaluate pe baza a 51 de indicatori care reflecta trei dimensiuni majore ale dezvoltarii urbane: calitatea locului - ce include aspecte legate de viata, mediu, educatie si sanatate, prosperitatea - definita prin economie, inovatie si finante publice - si vibratia, care masoara dinamismul cultural, sportiv, recreativ si social al oraselor.