Externe

Guvernul Braziliei a contestat marti la Curtea Suprema decizia Congresului de a anula o crestere a taxelor pe tranzactiile financiare, in contextul in care presedintele Lula da Silva cauta surse noi de venit la bugetul de stat, potrivit Reuters. Aceasta aducere in instanta a Congresului creste si mai mult tensiunile intre institutiile Puterii, recte intre Guvern si Parlament. Guvernul considera ca parlamentarii si-au depasit atributiile constitutionale atunci cand au anulat decretul premierului Lula da Silva, care majora asa-numita taxa IOF (Imposto sobre Operacoes Financeiras), a declarat avocatul general Jorge Messias. Parlamentul nu vrea s-auda de majorari de taxe Lula a majorat aceasta taxa aplicata unor operatiuni de credit, schimb valutar si planuri private de pensii in luna mai, pentru a creste veniturile si a limita inghetarile de cheltuieli necesare respectarii cadrului fiscal al guvernului. Masura a generat insa o reactie rapida si dura din partea parlamentarilor, care au declarat ca nu vor aproba majorarile de taxe, iar saptamana trecuta au provocat o infrangere majora guvernului, respingand decretul. "Aceasta masura ar asigura respectarea tintelor fiscale atat in acest an, cat si in 2026" "Daca nu am fi facut acest demers, am fi permis interferenta unei ramuri a guvernarii in alta," a declarat Messias despre actiunea in justitie. "Abordarea noastra este strict juridica, nu politica." Guvernul estimase ca majorarea IOF - deja redusa fata de propunerea initiala, care prevedea rate si mai mari - ar fi generat venituri suplimentare de 12 miliarde de reali (aproximativ 2,20 miliarde de dolari) in acest an. Adjunctul ministrului de Finante, Dario Durigan, a declarat marti ca aceasta masura, impreuna cu alte propuneri fiscale ale guvernului, ar asigura respectarea tintelor fiscale atat in acest an, cat si in 2026. "Anularea decretului (...) duce la incalcarea principiului separatiei puterilor in stat" Cea mai mare economie din America Latina isi propune sa elimine deficitul primar in 2025 si sa obtina un excedent primar de 0,25% din PIB in 2026, desi economistii se arata sceptici in privinta atingerii acestor obiective. "Anularea decretului afecteaza politica economica si fiscala aflata in responsabilitatea sefului Executivului si duce la incalcarea principiului separatiei puterilor in stat," a mai spus Messias.