Cultura si divertisment

Exista o dezbatere ampla intre cercetatori despre cat de utila este numararea pe degete pentru copii. Psihologii educationali spun ca numararea pe degete ii ajuta pe copii sa gandeasca diferite strategii fara sa isi suprasolicite memoria de lucru. Memoria de lucru este capacitatea creierului de a retine temporar informatii in timp ce rezolvam o sarcina. Copiii folosesc degetele pana cand stapanesc strategii mai abstracte. Cercetatorii din domeniul cognitiei intrupate (invatare prin actiuni) sustin ca asocierea numerelor cu degetele este "ceva natural" si, deci, ar trebui incurajata, potrivit The Conversation. Neurocercetatorii observa si ca in creier se activeaza zone similare atunci cand misti degetele si cand te gandesti la numere, ceea ce ajuta memoria. Mai multe studii realizate direct in clasa au aratat ca elevii care folosesc strategii bazate pe degete pentru rezolvarea exercitiilor la matematica au rezultate mai bune decat cei care nu le folosesc, cel putin pana in jurul varstei de sapte ani. Dupa aceasta varsta, situatia se inverseaza. Asadar, inainte de sapte ani, cei care numara pe degete sunt mai buni. Dupa sapte ani, cei care nu mai folosesc degetele sunt cei care performeaza mai bine. Un nou studiu a urmarit 200 de copii Un nou studiu realizat de Universitatea din Lausanne a facut un pas important in clarificarea acestei dezbateri. Cercetatorii spun ca studiile anterioare au lasat doua explicatii posibile pentru schimbarea observata in jurul varstei de sapte ani. Prima interpretare este ca strategiile bazate pe degete devin ineficiente cand exercitiile devin mai complexe. De exemplu, 13 + 9 este mai greu decat 1 + 3. Astfel, copiii care raman la numararea pe degete nu mai au performante la fel de bune. A doua explicatie este diferita. Copiii care nu mai folosesc degetele la sapte ani (si au rezultate mai bune) ar fi, de fapt, fosti utilizatori ai acestei strategii. Ei ar fi trecut in timp la strategii mentale mai avansate. Pentru a clarifica aceste posibile explicatii, cercetatorii au urmarit aproape 200 de copii. Studiul a acoperit intervalul dintre 4 ani si jumatate si 7 ani si jumatate. La fiecare sase luni, copiii erau evaluati la adunare si observati in privinta folosirii degetelor. Un aspect important este ca cercetatorii au notat cand copiii au inceput sau au incetat sa foloseasca degetele. La fiecare evaluare, copiii erau clasificati in: neutilizatori, utilizatori noi, utilizatori constanti sau fosti utilizatori. Ce a descoperit studiul? Studiul a aratat ca, la varsta de 6 ani si jumatate, majoritatea copiilor care nu mai foloseau degetele erau, de fapt, fosti utilizatori. Acesti copii aveau cele mai bune rezultate la adunare. Ei continuau sa progreseze si un an mai tarziu. Aceste rezultate sunt importante, pentru ca in studiile anterioare acesti copii apareau doar ca "neutilizatori", fara a se sti ca, de fapt, folosisera degetele in trecut. In noul studiu elvetian, doar 12 copii nu au folosit niciodata degetele. Acestia au avut cele mai slabe rezultate. Studiul a mai aratat ca "incepatorii tarzii" - copiii care abia incepusera sa foloseasca degetele intre 6,5 si 7,5 ani - nu se descurcau la fel de bine ca fostii utilizatori.