Externe

Ca reactie imediata, pietele de petrol si gaze au intrat intr-o perioada de volatilitate accentuata, iar pretul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 20% fata de nivelul din februarie. Cotatiile au urcat rapid de la aproximativ 70 de dolari pe baril la peste 100 de dolari, inainte de a scadea spre 90 de dolari la inceputul lunii martie. Scaderea a fost alimentata de declaratiile presedintelui american Donald Trump, care a afirmat ca razboiul se va incheia "foarte curand", calmand temporar pietele. De ce cresterea pretului petrolului ramane un risc major Chiar daca optimismul investitorilor a dus la o corectie a preturilor, cresterea pretului petrolului ramane o amenintare reala, se arata intr-o analiza The Conversation. Spre deosebire de tarifele comerciale, conflictele militare nu pot fi suspendate unilateral. In plus, functionarea normala a productiei din Orientul Mijlociu si securitatea Stramtorii Hormuz, prin care tranziteaza aproximativ 20% din petrolul mondial, sunt inca incerte. Aceasta situatie genereaza ingrijorari serioase in Europa, care depinde in mare masura de importurile de energie. Impactul cresterii pretului petrolului asupra Europei Cresterea pretului petrolului afecteaza economia europeana mai rapid decat alte socuri economice. Consumatorii resimt imediat majorarea preturilor la carburanti si energie, in timp ce companiile se confrunta cu costuri mai mari de productie si transport. Uniunea Europeana importa cea mai mare parte a petrolului si gazelor consumate. Desi utilizarea energiei regenerabile este in crestere, iar eficienta energetica s-a imbunatatit, marile economii, cum ar fi Germania, Franta, Italia si Spania, raman vulnerabile. Transportul rutier este principalul consumator de petrol, urmat de industrii precum cea chimica, metalurgica si a hartiei. Ce masuri poate lua Europa pentru a limita efectele In fata cresterii pretului petrolului, autoritatile europene se afla din nou intr-o dilema. Banca Centrala Europeana trebuie sa decida daca prioritizeaza combaterea inflatiei sau protejarea locurilor de munca. In prezent, inflatia se situeaza sub tinta de 2%, iar o crestere a dobanzilor ar putea amplifica riscul de recesiune. In paralel, Comisia Europeana si guvernele nationale pot apela la masuri directe, precum plafonarea preturilor, subventii pentru populatie si achizitii comune de energie. Totusi, nivelul ridicat al datoriilor publice si costurile mari de finantare limiteaza spatiul de manevra. Europa se confrunta astfel cu un risc real de recesiune, insa aceasta criza ar putea accelera tranzitia catre surse de energie regenerabila si reducerea dependentei de combustibilii fosili.