Economic

Efectele plafonarii adaosurilor comerciale Ca urmare a OUG nr. 67/2023, care plafoneaza adaosurile la anumite categorii de produse alimentare, Consiliul Concurentei a monitorizat evolutia preturilor la raft. Analiza arata ca, in majoritatea cazurilor, preturile produselor vizate au scazut, ceea ce a avut efecte pozitive pentru consumatori. Totusi, autoritatea a constatat un efect de tip "waterbed": pierderile de profit la produsele plafonate au fost recuperate prin cresterea preturilor la alte categorii de produse, atat alimentare, cat si nealimentare. Posibile efecte pe termen lung Prelungirea plafonarii adaosurilor poate determina reechilibrari si adaptari ale retailerilor, care ar putea provoca dezechilibre in lantul de productie sau in alte segmente de piata. Conform Legii concurentei, astfel de masuri sunt justificate doar in situatii exceptionale (criza, dezechilibru cerere-oferta sau disfunctionalitati ale pietei) si nu pot depasi 2 ani, termen deja depasit de schema actuala, crescand riscurile unor efecte negative. Produsele romanesti si marcile proprii Mai mult, Consiliul Concurentei a analizat ponderea produselor romanesti si a marcilor proprii in totalul cheltuielilor retailerilor (fara TVA): Produse romanesti (in general): au o pondere usor mai mare decat produsele straine, cu un trend crescator de la 50,4% in 2021 la 52,1% in 2024. Produse alimentare romanesti: pondere mai ridicata, probabil datorita perisabilitatii, de la 55,7% in 2020 la 56,1% in 2024. Marci proprii: produsele de provenienta straina au o pondere usor mai mare decat cele romanesti, insa pe total vanzari, marcile proprii tind sa fie mai ieftine si cu adaos mai mic, oferind retailerilor mai mult control asupra preturilor. Mai precis, la marcile proprii, lucrurile se schimba: produsele de marca proprie de provenienta straina au o pondere usor mai mare decat cele romanesti. Asadar, aici produsele straine predomina, dar doar la categoria marcilor proprii, nu in totalul produselor Evolutia adaosurilor comerciale In perioada 2020 - semestrul 1, 2025, adaosurile comerciale au crescut, accelerand in 2023. Aceasta crestere poate fi explicata atat prin efectul "waterbed", cat si prin cresterea costurilor logistice (salarii, energie, carburanti), se arata in raportul Consiliului Concurentei. Analizele au aratat ca, in 79% din perechile analizate, produsul de marca proprie a fost mai ieftin decat cel de la furnizor, iar in 70% din cazuri retailerii au aplicat adaos mai mic. Cu toate acestea, la nivel general (total produse sau total produse romanesti), adaosurile la marcile proprii pot fi chiar mai mari. Concentrarea pietei si investitii in tehnologie Piata retailului alimentar din Romania a cunoscut o crestere a concentrarii, CR3 depasind 70% in 2025, comparativ cu 60% in 2020, iar CR5 a ajuns la peste 90%. In paralel, au fost realizate investitii de peste 350 milioane de lei in unitati self-service, numarul acestora crescand de la 1.676 (2020) la 8.589 (sem. 1, 2025). Numarul magazinelor dotate cu cel putin o unitate self-service a crescut cu 379%, ajungand la 1.816, iar numarul angajatilor operationali pe magazin a scazut de la 25,2 la 22,1. In alta ordine de idei, plafonarea adaosurilor a adus beneficii directe consumatorilor prin reducerea preturilor la produse de baza. Pe termen lung, insa, redistribuirea adaosurilor poate genera dezechilibre pe piata si influenta negativ concurenta. Marcile proprii continua sa predomine, oferind retailerilor mai mult control asupra preturilor, dar generand riscuri pentru furnizori si pietele conexe. De asemenea, cresterea concentrarii retailerilor si adoptarea tehnologiei self-service accelereaza schimbarile in structura pietei si modul de functionare al lanturilor de aprovizionare.