Politic-Social

Potrivit agentiei EFE, secretarul de stat Marco Rubio a confirmat in fata unui grup de congresmeni ca presedintele Donald Trump este dispus sa cumpere Groenlanda si ca administratia sa pregateste un plan actualizat pentru a negocia achizitia teritoriului autonom apartinand Regatului Danemarcei. Interesul Statelor Unite pentru achizitionarea Groenlandei nu este nou. Inca din 1946, presedintele Harry Truman a propus Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insula. In timpul primului mandat al lui Donald Trump, ideea a fost relansata, dar a fost respinsa ferm de premierul danez Mette Frederiksen, care a declarat ca "Groenlanda nu este de vanzare". Acum, in al doilea mandat, Trump sustine ca detinerea Groenlandei este o "necesitate absoluta" pentru securitatea nationala a SUA. Precedentul istoric al achizitiilor De-a lungul ultimilor 200 de ani, Statele Unite si-au extins teritoriul printr-o serie de tranzactii majore. Cumpararea Louisianei in 1803 de la Franta pentru 15 milioane de dolari a dublat suprafata tarii. Florida a fost cedata de Spania in 1821, iar Texas s-a alaturat Uniunii in 1845. Ulterior, in urma razboiului mexicano-american, SUA au obtinut vaste teritorii, inclusiv California si Arizona. Un alt exemplu relevant este achizitionarea Alaskai de la Rusia in 1867 pentru 7,2 milioane de dolari, o tranzactie considerata initial o greseala, dar care s-a dovedit strategica. In 1917, Danemarca a vandut Insulele Virgine Statelor Unite, consolidand prezenta americana in Caraibe. Aceste precedente alimenteaza argumentele administratiei Trump privind fezabilitatea achizitionarii Groenlandei. Administratia Trump considera ca achizitionarea Groenlandei ar oferi Statelor Unite avantaje strategice majore, inclusiv control asupra rutelor arctice, acces la resurse naturale si consolidarea apararii in fata Rusiei si Chinei. Marco Rubio a subliniat ca planul este in faza de analiza si ca se cauta "o formula acceptabila din punct de vedere diplomatic". Reactia Danemarcei Guvernul danez nu si-a schimbat pozitia oficiala, insistand ca Groenlanda nu este de vanzare. Totusi, relansarea discutiilor privind achizitionarea Groenlandei risca sa genereze tensiuni diplomatice intre Washington si Copenhaga, dar si sa provoace reactii la nivelul Uniunii Europene si NATO. In contextul rivalitatilor globale si al competitiei pentru Arctica, achizitionarea Groenlandei devine un subiect central al politicii externe americane. Ramane de vazut daca aceasta ambitie se va concretiza sau va ramane, ca in trecut, doar o declaratie controversata.