Cultura si divertisment

Psihoterapeutul si psihologul clinician Florentina Niculescu explica faptul ca in astfel de situatii organismul intra intr-un mod de supravietuire, iar reactiile fizice si emotionale pot deveni intense. "Cand suntem intr-un context perceput ca periculos sau imprevizibil, val de informatii despre conflict, anulari de zbor, nu vorbim doar despre un "nivel de stres" ridicat, ci despre faptul ca sistemul nostru nervos iese din Fereastra de Toleranta, adica persoana nu mai este in zona optima de reglare emotionala. Corpul intra intr-o stare de supravietuire biologica, activare simpatica (lupta sau fuga) prin agitatie, insomnie, palpitatii, tensiune musculara, iritabilitate sau imobilizare, starea dorsal vagala (inghet) prin amorteala emotionala, "nu simt nimic", oboseala, detasare, confuzie." Nivelul hormonilor de stres poate creste rapid Potrivit specialistilor, starea de stres este generata in principal de incertitudine si de lipsa de control. Persoana nu stie ce urmeaza si nu poate influenta deciziile autoritatilor sau evolutia evenimentelor. In astfel de conditii, nivelul de cortizol, hormonul stresului, poate creste temporar de doua sau chiar de trei ori peste nivelul bazal in fazele acute de amenintare sau de pierdere a controlului. Expunerea la stres intens poate provoca aproape imediat reactii ale organismului. Cercetarile arata ca aceste situatii sunt asociate cu o stare generala mai proasta, dureri fizice, dizabilitate, scaderea calitatii vietii si alte manifestari somatice. De asemenea, studiile indica legaturi intre stresul acut sau intens si agravarea durerilor, a tensiunii musculare si a cefaleei. Pot aparea si tulburari gastrointestinale functionale, precum crampe, diaree sau constipatie, dar si somn fragmentat, oboseala si scaderea imunitatii percepute. In unele cazuri se observa si cresterea consumului de alcool sau cafeina ori alte comportamente de adaptare nesanatoase. Pentru anumite persoane exista si un risc mai mare de simptome anxioase sau depresive, precum si reactii posttraumatice. Impactul conflictelor asupra sanatatii mintale In contextul conflictelor, povara tulburarilor mintale, precum anxietatea, depresia sau tulburarea de stres posttraumatic, tinde sa fie mai mare la persoanele expuse direct. In conditii de stres intens, corpul poate exprima tensiunea psihica prin simptome fizice. De aceea, specialistii atrag atentia ca reactiile somatice nu sunt neobisnuite in astfel de situatii. Cum sunt afectati copiii Copiii pot fi si mai vulnerabili in perioadele de criza. Sistemul lor nervos nu este complet autoreglat, iar siguranta emotionala depinde in mare masura de reactiile adultilor din jur. Specialistii spun ca cei mici nu asculta doar cuvintele parintilor, ci percep si starea lor emotionala. Daca adultul este panicat sau blocat de frica, copilul poate prelua aceasta stare aproape instantaneu. Cand adultii sunt speriati, copilul poate "invata" biologic ca lumea este periculoasa, chiar daca nu intelege pe deplin ce se intampla. Printre semnele frecvente care pot aparea la copii se numara regresiile, precum problemele de somn sau enurezisul, dar si nevoia accentuata de apropiere fata de parinti. De asemenea, pot aparea iritabilitate, plans fara un motiv clar sau crize de furie. Uneori se manifesta si simptome fizice, cum ar fi dureri de burta, dureri de cap sau greata. Alte semne pot include hipervigilenta, reactii de sperietura la zgomote bruste sau cosmaruri. In unele cazuri, copilul poate deveni neobisnuit de retras sau "prea cuminte", un semn posibil al unei stari de blocaj emotional. Specialistii subliniaza insa ca expunerea la evenimente potential traumatice nu duce automat la aparitia tulburarii de stres posttraumatic. Sprijinul emotional si siguranta relationala pot reduce semnificativ riscul. Ce pot face adultii pentru a-si calma sistemul nervos Psihologii recomanda ca oamenii sa nu incerce sa se calmeze fortat, ci sa reduca treptat nivelul de activare al organismului. Un protocol scurt care poate fi aplicat este metoda "O-RA", orientare, resurse, ancorare. In prima etapa, persoana isi indreapta atentia catre mediul din jur si identifica un obiect neutru. Apoi isi aminteste o persoana sau un loc care ii ofera siguranta si observa ce schimbari apar in corp. In final, se poate face o ancorare fizica prin apasarea talpilor in podea timp de cateva secunde, urmata de relaxare, repetata de mai multe ori. In perioade de criza, specialistii recomanda si o forma de igiena psihologica. Este utila limitarea expunerii la informatii negative sau alarmiste, de exemplu la doua intervale pe zi de 10-15 minute. De asemenea, este indicat ca intr-un grup sau intr-o familie o singura persoana sa mentina legatura cu autoritatile sau companiile implicate, pentru a evita confuzia si stresul suplimentar. Hidratarea, alimentatia adecvata si perioadele de odihna, chiar si scurte, pot ajuta organismul sa isi regleze reactiile. Cum pot parintii sa reduca panica copiilor Pentru linistirea copiilor, specialistii recomanda co-reglarea emotionala si contactul fizic. Inainte de a discuta cu copilul, adultul ar trebui sa isi calmeze respiratia si sa foloseasca o voce calda. Daca vocea este tensionata sau stridenta, chiar si cuvinte precum "totul este bine" pot fi percepute de copil ca nesigure. In schimb, o imbratisare lunga, in care adultul respira rar si profund, poate regla mai rapid ritmul cardiac al copilului decat explicatiile logice. Daca apar simptome persistente, precum cosmaruri frecvente, atacuri de panica, mutism, regresii severe, auto-ranire sau dureri fizice intense fara cauza medicala, specialistii recomanda apelarea la sprijin psihologic. Rolul familiei si al celor ramasi acasa In situatiile de criza, comportamentul rudelor ramase acasa poate influenta nivelul de stres al persoanelor aflate in zona afectata. Cei expusi direct au nevoie de un punct de sprijin stabil. Specialistii recomanda transmiterea unor mesaje de sprijin si stabilitate, precum "Sunt aici. Spune-mi cu ce te pot ajuta" sau "Iti trimit doar informatii verificate". De asemenea, este utila folosirea unui singur canal de comunicare in familie si evitarea raspandirii scenariilor dramatice sau a stirilor alarmiste. Cum ne putem pregati pentru perioade tensionate Pentru a mentine echilibrul emotional in situatii de tensiune, specialistii recomanda cateva masuri simple de preventie. Este utila pregatirea unui plan practic care sa includa contacte importante, copii ale actelor, bani disponibili, o baterie externa, medicamente de baza si numere utile. Totodata, exercitiile de reglare emotionala ar trebui practicate si in perioadele de liniste, astfel incat organismul sa poata reactiona mai usor in momentele de criza. Igiena psihica ramane esentiala in perioadele de tensiune colectiva. Miscarea, somnul, alimentatia echilibrata si contactul uman contribuie la reducerea stresului. Specialistii recomanda si constientizarea emotiilor, identificarea fricii si localizarea ei in corp, un proces care poate reduce intensitatea reactiilor prin integrare cognitiva. Florentina Niculescu este psihoterapeut integrativ si psiholog clinician, specializata in lucrul cu trauma, somatizarea si reglarea sistemului nervos.