Cultura si divertisment

Fragmente ale proteinei spike a virusului SARS-CoV-2, rezultate in urma degradarii acestuia de catre sistemul imunitar, pot afecta direct celulele imunitare umane si ar putea contribui la aparitia simptomelor persistente asociate sindromului post-Covid, arata un studiu international coordonat de Universitatea California Los Angeles (UCLA). Cercetarea, realizata de peste 30 de oameni de stiinta din Statele Unite, China, Germania, India si Italia, demonstreaza ca aceste fragmente virale nu sunt inerte. Celulele "santinela" si limfocitele T, tinte ale fragmentelor SARS-CoV-2 Dimpotriva, ele pot perfora membranele anumitor tipuri de celule imunitare, in special cele cu forme neregulate sau cu multiple prelungiri, precum celulele dendritice si limfocitele T CD4+ si CD8+, esentiale pentru coordonarea raspunsului imun. Potrivit autorilor, aceste celule sunt aceleasi care se regasesc in numar redus la pacientii cu forme severe de Covid-19, dar si la o parte dintre cei care dezvolta simptome de durata dupa infectia acuta. Celulele cu forme neregulate sunt afectate preferential Descoperirea ofera un posibil mecanism biologic care sa explice de ce, chiar si dupa eliminarea virusului, unele persoane continua sa se confrunte cu inflamatie cronica si disfunctii ale sistemului imunitar. "Ne-am fi asteptat ca aceste fragmente sa interactioneze cu receptori specifici de pe suprafata celulelor, insa ele vizeaza, de fapt, un anumit tip de structura a membranei celulare. Celulele cu forme neregulate, cu multe proeminente, sunt afectate preferential", a explicat Gerard Wong, profesor de bioinginerie la UCLA si autor corespondent al studiului. Mai multe tipuri de fragmente pot actiona impreuna Cercetarea se bazeaza pe rezultate anterioare obtinute tot la UCLA, care aratau ca fragmente virale reziduale pot imita molecule ale propriului sistem imunitar si pot declansa inflamatie. Noul studiu merge mai departe, demonstrand ca mai multe tipuri de fragmente pot actiona impreuna pentru a distruge celule imunitare-cheie, atat in timpul infectiei, cat si dupa aceasta. O atentie speciala a fost acordata diferentelor dintre variantele virusului. Omicron e mai putin agresiv In cazul variantei Omicron, cunoscuta pentru contagiozitatea ridicata, dar pentru formele mai putin severe de boala, cercetatorii au constatat ca fragmentele rezultate din proteina spike au o capacitate mult mai redusa de a distruge celulele imunitare. Acest fapt ar putea explica de ce infectiile cu Omicron afecteaza mai putin sistemul imunitar comparativ cu variantele anterioare. Persistenta simptomelor e o chestiune serioasa Autorii subliniaza ca aceste descoperiri sunt relevante in contextul in care milioane de persoane continua sa sufere de Covid de lunga durata, o afectiune definita prin persistenta simptomelor la cel putin trei luni dupa infectia initiala. Desi au trecut aproape sase ani de la debutul pandemiei, nu exista inca repere clare pentru diagnosticarea si tratamentul standardizat al acestui sindrom. Vaccinarea, un argument cheie in reducerea riscului de Covid de lunga durata Studiul, publicat in revista Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS), intareste si argumentele in favoarea vaccinarii. "Mai multe vaccinuri inseamna mai putine infectii, iar mai putine infectii inseamna mai putine cazuri de Covid de lunga durata", a declarat dr. Ravi Jhaveri, medic pediatru la Lurie Children's Hospital din Chicago, citat in contextul cercetarilor recente. Cercetatorii avertizeaza ca impactul fragmentelor virale reziduale este inca insuficient inteles si ca persoanele cu afectiuni imune preexistente ar putea fi mai vulnerabile la aceste efecte. Rezultatele deschid insa noi directii de cercetare pentru intelegerea mecanismelor din spatele Covidului de lunga durata si pentru dezvoltarea unor strategii terapeutice mai eficiente.