Externe

Conform datelor ONU, intre 2014 si 2023, productia de cocaina din Columbia s-a multiplicat de peste sapte ori, atingand aproape 2.700 de tone anual. Aceasta expansiune vine cu o problema majora pentru traficanti: gestionarea si "curatarea" sumei imense de bani generati ilegal. Estimarile specialistilor arata ca aproximativ un sfert din aceste fonduri sunt spalate prin diverse instrumente financiare, mai scrie The Conversation. Etapele clasice ale spalarii banilor din cocaina Procesul traditional de spalare a banilor implica trei faze: Introducerea sumelor in sistemul financiar; Masacarea originii prin tranzactii repetate; Integrarea finala, care confera aparenta de legalitate. In realitate, numeroase grupari infractionale utilizeaza doar partial aceste etape, oprindu-se adesea dupa primele doua. Mult timp, metoda preferata a cartelurilor a fost transportul fizic al banilor. In Europa, numerarul era schimbat in bancnote de 500 de euro - practice pentru volume mari - si expediat de curieri catre America Latina, in special pe cale aeriana. Costurile erau semnificative: comisioanele de schimb, plata curierilor si riscurile logistice duceau la pierderi de 15 - 17% din valoarea transportata. In 2016, Banca Centrala Europeana a decis sa inceteze emiterea bancnotei de 500 de euro, din cauza utilizarii sale frecvente in activitati ilegale. Tot atunci, criptomonede precum Bitcoin au inceput sa fie folosite pe scara larga in tranzactiile infractionale. Aceasta tranzitie a redus semnificativ costurile si riscurile. In locul transportului fizic, sumele sunt convertite in criptomonede stabile, precum USDT (Tether), si transferate aproape instant catre destinatie. Noua schema: Europa - cripto - Columbia - Dubai Modelul actual urmeaza pasi clari: cocaina produsa in Columbia este vanduta pe piata europeana iar veniturile sunt convertite in criptomonede. Comisionul este de aproximativ 3% iar apoi criptomonedele ajung direct la furnizori. Numerarul ramas este scos din Europa si trecut prin centre financiare precum Dubai. Fata de vechile metode, acest sistem reduce costurile cu pana la 80%, devenind mult mai atractiv pentru gruparile criminale. Autoritatile incearca sa inchida aceste canale prin reglementari mai stricte aplicate platformelor crypto si prin colaborare internationala. In Franta, o lege adoptata in 2025 a extins competentele procurorilor si a introdus masuri severe de confiscare a bunurilor. Cu toate acestea, expertii atrag atentia ca retelele criminale se adapteaza rapid, gasind noi oportunitati financiare inainte ca legislatia sa le poata bloca complet.