Externe

Miza scrutinului depaseste disputa electorala interna. O eventuala victorie a formatiunii Tisza, condusa de Peter Magyar, ar reduce presiunea imediata asupra institutiilor europene si ar oferi Bruxellesului timp pentru a amana o confruntare directa cu Budapesta. In schimb, o noua victorie a lui Orban ar putea obliga UE sa ia masuri mai ferme, se precizeaza intr-o analiza TPV. O victorie a lui Viktor Orban ar pune mari probleme in UE Timp de 16 ani, Viktor Orban a demonstrat cat de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci cand un stat membru foloseste dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Daca in trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat. Invazia Rusiei in Ucraina, inceputa in februarie 2022, si schimbarile din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie sa reactioneze rapid in dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sanctiuni, finantarea apararii, integrarea pietelor de capital si reglementarea digitala. In acest context, scurgerile de informatii publicate la finalul lunii martie si inceputul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relatia Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informatii, ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, l-ar fi informat pe omologul sau rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar in timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. In aceeasi serie de dezvaluiri este mentionata si o discutie in care Viktor Orban i-ar fi transmis lui Vladimir Putin ca este "la dispozitia sa" in orice chestiune in care poate ajuta. Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovadek, arata ca Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 pana in prezent, reprezentand aproape jumatate din totalul celor 48 de veto-uri inregistrate in istoria UE pe teme de politica externa si buget. In paralel, procedura prevazuta de Articolul 7, care poate duce in final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru incalcari persistente ale valorilor europene, ramane blocata. Demersul a fost initiat impotriva Ungariei de Parlamentul European in 2018, insa nu a produs niciun rezultat decisiv, intrucat este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata incalcarea, iar Slovacia condusa de Robert Fico nu sustine o asemenea decizie. In fata acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza incalcarii solidaritatii in politica externa si de securitate comuna, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte solutii discutate vizeaza reducerea accesului Ungariei la informatii sensibile, mentinerea ei in afara unor reuniuni restranse sau blocarea indirecta a unor beneficii, precum imprumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru aparare. Deja, unele masuri informale par sa fie in vigoare. Franta a confirmat ca retine anumite informatii in reuniunile la care participa Szijjarto, iar presedintele Consiliului European, Antonio Costa, a afirmat public ca Orban nu mai actioneaza cu buna-credinta. Rezultatul este, spun diplomatii europeni, o Uniune in doua viteze: 26 de state care poarta negocieri reale si un al 27-lea membru care isi pastreaza formal dreptul de vot si de veto, dar este tot mai des ocolit. Totusi, solutiile structurale raman greu de pus in practica. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar in politica externa ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce inseamna ca Ungaria poate bloca tocmai reforma menita sa-i reduca puterea de blocaj. Nici conditionarea financiara mai dura in viitorul buget multianual al UE nu pare usor de impus, deoarece Budapesta trebuie sa aprobe la randul ei cadrul financiar. Experienta maghiara influenteaza deja si discutiile despre extinderea UE. In conditiile in care Uniunea negociaza aderarea cu pana la noua state candidate, inclusiv Ucraina si mai multe tari din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discuta ideea ca noii membri sa nu primeasca imediat drept de veto, cel putin intr-o perioada de tranzitie. Indiferent de rezultatul alegerilor de duminica, problema de fond ramane aceeasi: cum poate Uniunea Europeana sa functioneze rapid si coerent atunci cand unul dintre membrii sai contesta chiar directia comuna a blocului. O eventuala schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, insa nu ar elimina vulnerabilitatea institutionala pe care cazul Orban a scos-o la iveala.