Politic-Social

Analistul a subliniat ca aceasta decizie era previzibila si ca administratia Trump a transmis inca din primul mandat intentia de a-si redefini prioritatile strategice. "Administratia americana a anuntat de multa vreme, daca vreti, chiar in primul mandat a lui Donald Trump, dar cu siguranta mai apasat in al doilea mandat a lui Donald Trump, ca perspectiva de securitate a Americii va fi alta. Inseamna ca trebuie sa fim cu toti avertizati ca, inclusiv, institutii de securitate sau perspective de securitate specifice Razboiului Rece, care a trecut, nu vor mai fi valabile astazi sau nu vor mai fi valabile pentru administratia Trump. Administratia Trump se uita la lume din cu totul si tot o alta perspectiva. Donald Trump, in discursului de politica externa din 2016, inainte de a ajunge presedinte, a spus foarte limpede cam ce-l intereseaza in termen de securitate si chiar acolo spunea foarte clar ca vrea sa aiba o discutie cu China si cu Federatia Rusa. Deci lucruri care nu rimau foarte bine cu perspectiva de securitate a razboiului reci. Si lucrurile acestea au inceput sa fie puse in aplicare, mai greu in primul mandat Trump, dar cu siguranta mai rapid in al doilea mandat". El a reamintit ca prezenta militara suplimentara a SUA in Europa de Est, decisa de administratia Biden dupa invazia Rusiei in Ucraina, a fost una temporara. "Inca din primavara si Pentagonul si oficialii americani ne-au anuntat ca vor fi retrasi cel putin 10.000 de soldati din estul Europei. De fapt, dintre cei 20.000 care au fost trimisi pe teren de presedintele Biden ca urmare a invaziei Federatiei Rusa in Ucraina. Deci era clar ca prezenta acestora este una temporara, nimeni nu a vorbit de prezenta lor permanenta si din aceasta perspectiva sunt mult mai usor de retras si tehnic. Deci toata lamentatia asta pe care o vedem in spatiu public ar fi trebuit mai degraba sa fie dublata de un proiect de securitate la nivel national, la nivel european, ca sa compenseze o chestiune pe care, inca o data spun, o stiam cel putin de un an de zile". Dungaciu considera insa ca adevarata problema este lipsa unei strategii europene de aparare care sa compenseze dezangajarea partiala a SUA. "Solutia europenilor este sa se construiasca o, nu stim inca ce, o configuratie de securitate axata mai degraba pe Europa si mai putin pe NATO. Asta este, de fapt, marea problema si mare semn de intrebare. De ce am trecut de la naratiunea niciun inch din teritoriul NATO nu va fi invadat sau afectat de Rusia, la naratiunea niciun inch din teritoriul Uniunii Europene nu va fi atacat sau afectat de Rusia. Deci, cand ne-am trezit in fata acestei atitudini a administratiei americane, Bruxelles a gasit de cuviinta sa renunte, sa pune intre paranteze NATO si sa vina cu o alta constructie de securitate. Si vorbim astazi despre protectia Uniunii Europene, de faptul ca Rusia poate sa atace Uniunea Europeana si frontierele europene, in loc sa spunem ca Rusia ar putea sa atace frontierele NATO. Faptul ca noi am schimbat aceasta naratiune arata o schimbare politica majora. Am sentimentul uneori ca Bruxellul a profitat de aceasta viziune a administratiei americane ca sa scape cat mai tare, inclusiv NATO, si sa incerce sa-si construiasca ca proiect politic o entitate de securitate despre care nu stim daca am date mare lucru, dar pe care o finanteaza si care vrea sa pivoteze in jurul Bruxelului sau Uniunii Europene. Deci, intrebarea fundamentala pe care trebuie sa ne opunem acum, in conditiile in care America este mai putin interesata de spatiul european, de flancul estic, ca Rusia nu mai este o amenintare de securitate pentru America. Care e solutia pe care Bucurestiul si-o asuma? Mergem mai departe cu NATO, finantam 5% si incercam sa compensezi lipsa de angajament a Statelor Unite, dar in cadrul NATO, sau inventam un alt cadru de securitate despre care nu stim exact cum va arata si care va fi centrat pe un European si-l finantam in plus?". Despre relatia bilaterala cu Statele Unite, Dungaciu a afirmat: "Politic, noi nu avem o relatie cu Statele Unite si incercam administrativ, institutional, adica prin diverse grupari de lobby, prin diverse grupari administrative, prin diverse institutii de tip servicii de informatie sau lobby din complexul militar industrial sau diverse instante care au avantaje financiare in Romania si prin ele poate fi accesata administratia americana. Deci prin aceste canale care nu sunt preponderent politice se incearca introducerea si crearea unor intalniri politice care, din punct de vedere politic, sunt nu foarte relevante. Cum s-a vazut de fapt si pe cazul intalnirii cu Secretarul de Stat american, cu domnul Marco Rubio, care a fost la un nivel protocolar de tip zero. Dar se creeaza aceste intalniri care sunt foarte bune mai degraba pentru propaganda politica din Romania decat pentru constructia unor relatii solide si eficiente pentru ca relatia politica nu e puternica. De aici si ambiguitatea sau dificultatea de a preconiza o eventuala intalnire la nivel prezidential, pentru ca nici ea nu va fi politica, daca va fi sa fie si va fi organizata tot prin aceste mecanisme care tin de servicii de securitate, conexiuni intre ele, lobby-uri, diverse asociatii, etc. diverse servicii bilaterale care se fac si care pana la urma ar putea sa deschida o usa institutionala pentru 5, 10, 15 minute la Washington. Deci, politic, noi nu stam bine. Incomparabil mai prost decat sta de pilda Polonia in acest moment. Nu inseamna ca relatia politica este decisiva, dar evident ca ajuta". Analistul a remarcat si o tendinta de repozitionare a Romaniei catre proiectul european de aparare. "E o decizie politica pe care Bucurestiul a facut-o. Aceasta decizie de a muta accentul catre Uniunea Europeana nu e, evident, o decizie foarte favorabila unui partener strategic cu Statele Unite. Noi am ales un partener strategic cu Europa, nu stiu exact cu cine din Europa, in special cu Franta, dar am ales acest partener strategic nu mai este cu americani, este cu europeni, in particular cu Franta. E o decizie care a fost asumata politic la Bucuresti, este o decizie pe care cred ca o vom vedea daca ar fi onesti oamenii politici, ar trebui sa o vedem si in strategia de aparare a tarii, pentru ca noi intr-acolo ne ducem. Nu e foarte clar, dupa mine este extrem de riscant ca avand la frontiera un razboi sa incerci sa construiesti noi configuratii de securitate despre care nu stii foarte multe, ce inseamna armata europeana, cine o controleaza, ce centre de comanda ai si asa mai departe". "Lumea pivota in jurul Oceanului Atlantic. Astazi Oceanul Atlantic devine tot mai mic, lumea occidentala devine tot mai mica. Apar actori mari pe scena, China este cel mai important dintre ele, americanii vorbeau de China si de Federatia Rusa, chiar daca la distanta mare fata de China, deci trebuie sa-ti regandesti prioritatile. Americanii au spus foarte clar ca prioritatile lor sunt mai in degraba Asia si Orientul Mijlociu, pentru ca Europa este o entitate care nici economic, nici politic, nici securitar nu prezinta prea mare interes. Exista un dispret la Casa Alba fata de Europa, adica un dispret apropo de capabilitatile unei europenele din toate punctele de vedere. Ca sunt economice, ca sunt securitare, ca sunt politici. Si nu mai exista la Casa Alba, din pacate, pentru noi, oameni care sa aiba constiinta europeana foarte vie. Biden a fost simplu ultimul politician din vremea razboiului rece, pentru care relatia principala a Americii trebuia sa fie cu Statele Unite. Deci se schimba nu doar lumea geografica de securitate, a lumii se schimba si modul in care administratia americana priveste Europa", a mai spus Dan Dungaciu. Romania si Aliatii au fost informati de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, transmite miercuri Ministerul Apararii Nationale, care anunta ca mai putin de o mie de soldati americani vor ramane in tara noastra.