Externe

Digital Networks Act ar urma sa inlocuiasca actualul Cod European al Comunicatiilor Electronice (EECC), adoptat in 2018, dar aplicat complet abia din 2024. Faptul ca implementarea a durat aproape sase ani arata cat de complicata este armonizarea politicilor telecom in interiorul Uniunii Europene, mai scrie Euronews. De aceasta data, proiectul propune o integrare si mai profunda. S-ar transfera o parte semnificativa a deciziilor catre nivelul european. Aceasta ar fi o schimbare care atinge direct domenii considerate pana acum chestiuni de suveranitate nationala. Mai putin control national asupra spectrului radio Una dintre modificarile majore se refera la administrarea spectrului radio, o resursa publica limitata gestionata pana acum in principal de statele membre. Noua propunere porneste de la ideea ca "frontierele nationale devin tot mai putin relevante" pentru utilizarea eficienta a spectrului. Prevede astfel o coordonare mult mai stransa la nivelul Uniunii. Conceptul central este "use it or share it". Practic daca un operator nu utilizeaza frecventele alocate, acestea ar putea fi redistribuite altor companii. Pentru industrie, aceasta regula ar aduce stabilitate si predictibilitate. Pentru guverne, insa, ar insemna o pierdere de control asupra licitatiilor, conditiilor si duratei licentelor. Iar acest lucru este un compromis dificil pe plan politic. Licentiere unica pentru serviciile satelitare Proiectul DNA introduce si o autorizatie comuna la nivelul UE pentru furnizorii de servicii prin satelit, eliminand necesitatea aprobarilor separate in fiecare stat membru. Pentru operatorii europeni, masura ar simplifica considerabil procedurile. In schimb, companiile din afara Uniunii ar putea intampina noi bariere. Intr-un context in care Bruxelles-ul promoveaza tot mai mult tehnologia "made in Europe", deciziile care erau pana acum luate la nivel national vor fi preluate de o autoritate paneuropeana. Este un aspect semnificativ pentru jucatori globali precum SpaceX. Telecomunicatiile, treptat sub reguli generale de concurenta Un alt element important este reducerea reglementarilor specifice pentru sectorul telecom. Spre deosebire de marile platforme digitale, reglementate strict prin legislatii precum Digital Markets Act, companiile de telecomunicatii ar urma, in timp, sa fie supravegheate aproape exclusiv prin normele generale ale concurentei. Mesajul transmis este limpede: mai putina reglementare sectoriala si mai multa libertate pentru fuziuni si consolidari. Contestatarii avertizeaza insa ca aceasta relaxare ar putea slabi protectia consumatorilor intr-un domeniu esential pentru economia digitala. "Taxele de retea", reambalate sub o alta denumire Cea mai contestata parte a proiectului este revenirea ideii de "fair share". Acest lucru se refera la solicitarea operatorilor telecom ca furnizorii de continut cu trafic ridicat sa contribuie la costurile retelelor. Oficial, Comisia evita termenul si vorbeste despre "mecanisme de solutionare a disputelor privind interconectarea IP". Totusi, organizatiile civice, grupurile de consumatori si unele state membre considera ca aceasta reprezinta o reintroducere mascata a taxelor de retea, cu riscul aparitiei unui internet "cu doua viteze". Un mecanism "voluntar" cu efecte obligatorii Proiectul descrie un proces in mai multe etape: elaborarea de ghiduri de catre BEREC, implicarea autoritatilor nationale, opinii europene in termene fixe si, in final, propunerea de "optiuni" pentru cooperare intre operatori si furnizori de continut. Problema este formularea vaga a acestor "optiuni". In lipsa unui acord intre parti, autoritatile ar putea impune solutii care, de facto, echivaleaza cu aplicarea unor taxe de retea, fara o dezbatere politica explicita. Este o abordare deja cunoscuta la Bruxelles: idei respinse public reapar sub forma unor ghiduri sau mecanisme "voluntare", care devin obligatorii in practica.