Cultura si divertisment

Rezultatelel cercetarii au fost publicate luni, in jurnalul Nature Medicine. "Concluzia incurajatoare este ca chiar si putina miscare ajuta", a declarat Wai-Ying Wendy Yau, medic si cercetator in tulburari de memorie la Harvard Medical School si coautoare a studiului. Aceasta subliniaza ca nu este necesar pragul des invocat de 10.000 de pasi zilnici, dificil de atins pentru multi varstnici. Studiul a monitorizat 296 de participanti cu varste intre 50 si 90 de ani, inclusi in Harvard Aging Brain Study, pe o perioada de pana la 14 ani. Toti participantii nu prezentau simptome cognitive la inceputul cercetarii. Pe parcurs, acestia au fost supusi unor teste cognitive si investigatii imagistice ale creierului, purtand totodata pedometre pentru a le fi masurata activitatea fizica. Cercetatorii s-au concentrat pe acumularea a doua proteine asociate cu Alzheimer: amiloid-beta si tau. Desi depozitele de amiloid-beta apar primele, declinul cognitiv este mai strans corelat cu acumularea proteinei tau. Rezultatele au aratat beneficii ale miscarii doar pentru participantii care aveau deja niveluri ridicate de amiloid-beta, deci risc crescut de Alzheimer. La acestia, mersul pe jos a incetinit acumularea proteinei tau - mecanism considerat esential in incetinirea declinului. Nivelurile de amiloid-beta au continuat insa sa creasca indiferent de numarul de pasi. La persoanele cu nivel scazut de amiloid-beta, deci cu risc redus de Alzheimer, activitatea fizica nu a modificat evolutia cognitiva. In schimb, combinatia de sedentarism si nivel ridicat de amiloid-beta s-a dovedit a fi cea mai periculoasa. "Acestia sunt cei mai predispusi sa se confrunte cu un declin in timp si reprezinta grupul in care interventiile pentru combaterea sedentarismului pot avea cel mai mare impact", a explicat Jasmeer Chhatwal, coautor al studiului. Specialistii spun ca studiul ofera primele indicii clare privind felul in care miscarea influenteaza mecanismele biologice ale Alzheimerului, sugerand ca efectul protector se datoreaza incetinirii acumularii proteinei tau. Recomandarea cercetatorilor este ca varstnicii, in special cei aflati in grupele de risc, ar trebui incurajati sa isi creasca gradual activitatea fizica - chiar si cateva mii de pasi pe zi pot face diferenta.