Cultura si divertisment

Daca rezolvi zilnic un rebus, s-ar putea sa devii bun la rebusuri. In schimb, cercetarile arata din ce in ce mai clar ca o varietate de obiceiuri si hobby-uri sunt ca un antrenament cognitiv, dezvoltand cunostinte si abilitati care pot intari anumite parti ale creierului pe masura ce imbatranesti, potrivit ScienceAlert. Un studiu recent a asociat un risc mai mic de Alzheimer si declin cognitiv cu invatarea pe tot parcursul vietii, adica experiente stimulatoare intelectual - cititul si scrisul, invatarea unei alte limbi, jocul de sah, rezolvarea de puzzle-uri, vizitarea muzeelor - din copilarie pana la pensionare. "Acestea sunt ca un fel de exercitii pentru creier si gandire. Folosesti diferite sisteme cognitive", a explicat neuropsihologul Andrea Zammit de la Rush University Medical Center din Chicago, care a condus studiul. Daca nu ai adoptat ceea ce Zammit numeste activitati de imbogatire cognitiva la inceputul vietii, nu este prea tarziu sa incepi. Varsta mijlocie ofera o oportunitate importanta pentru protejarea sanatatii creierului, iar oamenii de stiinta analizeaza o gama larga de modalitati de a ramane ager, de la muzica la observarea pasarilor si jocuri de antrenament cerebral. "Nu este vorba doar despre o singura activitate. Este mai degraba vorba despre a gasi activitati semnificative care te pasioneaza", a spus Zammit - si de a le practica in mod constant, nu doar ocazional. Sanatatea fizica este esentiala si pentru sanatatea creierului. De aceea, expertii recomanda si exercitii fizice intense, precum si controlul tensiunii arteriale, somn de calitate si chiar vaccinarea la varste inaintate. Nu exista o reteta magica pentru a preveni dementa sau declinul cognitiv normal asociat imbatranirii, a avertizat dr. Ronald Petersen, specialist in Alzheimer la Mayo Clinic. Dar schimbarile de stil de viata ofera sansa de a "incetini procesul de deteriorare", a spus el. Construirea unei rezerve cognitive poate proteja creierul imbatranit Studiul lui Zammit privind invatarea pe tot parcursul vietii a inclus aproape 2.000 de adulti in varsta, cu varste intre 53 si 100 de ani, care nu sufereau de dementa la inceputul cercetarii si au fost urmariti timp de opt ani. Cercetatorii i-au chestionat in legatura cu activitatile educationale si alte activitati stimulatoare cognitiv din tinerete, la varsta mijlocie si la varste inaintate si le-au administrat o serie de teste neurologice. Unii au fost diagnosticati ulterior cu boala Alzheimer, insa aceasta a aparut cu cinci ani mai tarziu la cei cu cel mai ridicat nivel de invatare pe tot parcursul vietii, comparativ cu cei cu cel mai scazut nivel, a raportat echipa lui Zammit in revista Neurology. Mentinerea unei activitati mentale mai intense la varsta mijlocie si ulterior a fost asociata cu un declin cognitiv mai lent. Mai relevante, potrivit lui Zammit, au fost rezultatele autopsiei a 948 de participanti care au murit in timpul studiului: chiar si atunci cand creierul prezenta semnele caracteristice ale bolii Alzheimer, persoanele cu un nivel mai ridicat de stimulare cognitiva aveau memorie si abilitati de gandire mai bune si un declin mai lent inainte de deces. Acesta este ceea ce oamenii de stiinta numesc rezerva cognitiva. Inseamna ca invatarea intareste conexiunile neuronale in diferite regiuni, ajutand creierul sa fie mai rezistent si capabil sa compenseze daunele cauzate de imbatranire sau boala, cel putin o perioada.