Politic-Social

"Asa cum a procedat si in Educatie, unde masurile luate nu numai ca nu au avut vreun impact semnifcativ asupra deficitului dar au creat haos si tensiuni uriase in sistem, premierul Bolojan vrea acum sa bulverseze si administratia publica locala. Logica e aceeasi: sacrificii mari pentru oameni si comunitati, beneficii financiare minore pentru stat", spune Fifor, joi, pe Facebook. Acesta afirma ca, in educatie, cresterea normei didactice si taierea posturilor auxiliare au generat economii contabile minime, de ordinul sutelor de milioane de lei - adica sub 0,4% din deficit - dar, pe termen scurt, "au distrus organizarea scolilor si au scazut calitatea actului educational, iar pe termen mediu si lung vor creste rata abandonului scolar si vor adanci probleme uriase cu care se confrunta Romania in plan educational". Deputatul PSD adauga ca in administratia locala, disponibilizarea a 13.000 de angajati inseamna o economie neta de doar 1,15 miliarde lei/an - 0,06% din PIB. Fifor este de parere ca aceasta economie este nesemnificativa fata de deficitul de peste 120 miliarde lei. "In schimb, costurile sunt imense: blocaje la eliberarea documentelor, intarzieri la colectarea taxelor, pierderi de fonduri europene si tensiuni sociale accentuate in prag de iarna. Datele comparative arata limpede ca Romania nu are o administratie "supradimensionata", asa cum s-a indus opiniei publice, cu buna stiinta, ani la rand. Din cei aproximativ 8,6 milioane de angajati, doar 16-17% lucreaza la stat - exact in linie cu media europeana, unde ponderea este de 16-18% (Eurostat). Mai mult, state dezvoltate precum Franta sau Germania au procente chiar mai mari, iar tarile nordice, considerate modele de eficienta si calitate a serviciilor publice, ajung la 25-30% din totalul angajatilor (OECD). Diferenta nu o face numarul, ci modul in care administratia este organizata, digitalizata si profesionalizata. Intrebarea legitima in aceasta situatie este: cui foloseste aceasta masura, daca economia este insignifianta? Nu bugetului, nu cetatenilor, nu comunitatilor locale", scrie Fifor. Decizie fara baze solide El adauga ca "nu intamplator", primari cu foarte mare experienta, atat in administratia locala cat si in cea centrala, precum Olguta Vasilescu (PSD) sau Emil Boc (PNL) au aratat in repetate randuri ca e "o decizie pripita si gresita", "fara baze solide, bazata pe cifre si situatii inexacte". "Si, cu toate acestea, premierul ramane surd la orice analiza serioasa venita de la structurile asociative ale administratiei sau de la primari cu experienta uriasa in gestionarea comunitatilor. In loc sa asculte si sa construiasca solutii reale, prefera sa-si satisfaca orgoliul nemasurat, facand din disponibilizari "cheia de bolta" a ideii sale de reforma. Doar ca o cheie de bolta, dimensionata gresit, nu sustine constructia, ci duce la prabusirea ei. Oare nimeni nu i-a spus asta premierului? Sau pur si simplu nu a vrut sa auda? Adevarata reforma, una extrem de necesara, urgenta si mereu amanata, este insa reforma administrativ-teritoriala. Acolo ar trebui sa se concentreze premierul, daca vrea cu adevarat sa intre in istorie pe un cal alb - lucru care pare sa ii defineasca existenta in acest moment, nu pe masuri cu rezultate insignifiante si cu costuri sociale si administrative uriase. Una peste alta, un lucru e cert: masurile de austeritate trebuie sa inceteze. Solutia nu sta in concedieri colective si in impovararea populatiei, ci in reducerea evaziunii fiscale si in stimularea economiei, printr-un program care sa puna accent pe investitii si pe cresterea productivitatii. Program prezentat deja public de presedintele Sorin Grindeanu. Crestem economia, reducem jaful, colectam si atunci cresc si veniturile la buget", mai spune Mihai Fifor. De altfel, Fifor spune ca premierul a si admis public esecul: "tinta de reducere a deficitului bugetar nu va fi atinsa cu pachetul sau de masuri de austeritate. Majorarea TVA si a altor taxe nu fac decat sa creasca inflatia si sa contracte economia. Alternativa propusa de noi este un sistem fiscal echilibrat, capabil sa rezolve problema bugetara fara a genera inflatie si sa sustina puterea de cumparare a salariatilor cu venituri mici".