Politic-Social

Cancelarul german Friedrich Merz a facut o ultima incercare de a obtine sprijinul liderilor Uniunii Europene pentru folosirea a 210 miliarde de euro din activele suverane rusesti inghetate, cu scopul de a ajuta Ucraina. Demersul sau s-a oprit, totusi, in momentul in care a realizat ca nu are de partea sa un partener esential, mai exact, presedintele Frantei, Emmanuel Macron. In saptamanile dinaintea summitului de joi de la Bruxelles, presedintele Emmanuel Macron nu a respins public ideea venita de la Berlin. In plan privat, insa, echipa sa a ridicat semne de intrebare legate de baza legala a planului si a spus ca Franta, aflata sub presiunea datoriei, ar avea probleme serioase in a oferi o garantie nationala, in cazul unei cereri rapide de returnare a activelor catre Moscova. Tot mai multe state au inceput sa se opuna initiativei, printre ele Italia si Belgia, tara care gazduieste cea mai mare parte a activelor rusesti si care a respins planul inca de la inceput. In acest context, Emmanuel Macron s-a alaturat taberei care critica initiativa, iar propunerea care a venit din partea Germaniei a fost abandonata. "Macron l-a tradat pe Merz si stie ca va trebui sa plateasca un pret pentru asta", a declarat un diplomat european de rang inalt, care a avut cunostinta directa despre discutiile de joi. "Dar este atat de slab incat nu a avut alta optiune decat sa se alinieze in spatele Giorgiei Meloni.", a mai spus acesta. Potrivit unei analize Financial Times, situatia actuala scoate la iveala o schimbare majora de raporturi intre cele doua mari puteri ale Uniunii. Germania apare drept motorul initiativelor, in timp ce Franta prefera amanarea in tot acest demers. Dupa instalarea lui Merz la conducerea guvernului, in luna mai, Berlinul a lansat un program amplu de cheltuieli pentru aparare si infrastructura, de pana la un trilion de euro in urmatorii zece ani. In paralel, Parisul se confrunta cu datorie publica ridicata si cu o grava instabilitate politica, spre finalul mandatului lui Emmanuel Macron. Acest dezechilibru a redus sansele unei relansari puternice a cooperarii franco-germane, care a stat candva la baza unor decizii majore ale Uniunii Europene privind planurile externe. "La Bruxelles exista sentimentul real ca Berlinul este actorul principal si ca influenta Frantei este insuficienta", a declarat Georgina Wright, experta in politica europeana la Institut Montaigne. Friedrich Merz a dorit sa imbunatateasca situatia, dupa perioada de indecizie din timpul fostului cancelar Olaf Scholz, cand Germania se abtinea frecvent la voturile europene din cauza conflictelor interne din coalitie, fenomen cunoscut drept "votul german". Dupa victoria crestin-democratilor in alegerile din februarie, cancelarul german Friedrich Merz a pus pe primul loc refacerea relatiei cu Franta. Planul sau viza intarirea apararii europene, pe fondul unei relatii incerte cu SUA, acceptarea energiei nucleare, dar si reducerea reglementarilor la nivelul Uniunii Europene. Realitatea politica de la Paris l-a pus insa in fata unui partener cu spatiu de manevra limitat, mai ales in chestiuni cu impact financiar. "Este o inversare completa a rolurilor intre Macron si Merz. In ultimii patru-cinci ani, teza de lucru la Elysee a fost ca slabiciunea Germaniei a compromis capacitatea Europei de a actiona.", a declarat Mujtaba Rahman, seful departamentului Europa al Eurasia Group. "Acum avem un cancelar care intelege geopolitica, care doreste sa se implice si sa faca mai mult pentru Europa.. dar acum Parisul este cel care nu isi poate respecta partea sa de intelegere." Acordul dintre Uniunea Europeana si Mercosur Un alt subiect controversat al summitului a fost acordul comercial UE - Mercosur, negociat de peste 25 de ani cu state din America Latina. Friedrich Merz a cerut insistent semnarea acordului pana la finalul lunii decembrie si a facut o sugestie interesanta, mai exact, un vot in care Franta risca sa ramana in minoritate. Macron a gasit din nou sprijin la Giorgia Meloni, premierul Italiei, care a obtinut o amanare de cateva saptamani. Decizia a blocat o noua victorie politica a cancelarului german, Friedrich Merz. "Ambele parti recunosc ca relatia trebuie sa fie mai eficienta, ca nu a functionat sub Scholz", a declarat Daniela Schwarzer, politolog la Bertelsmann Stiftung. "Dar Franta se afla sub o presiune mult mai mare, iar acest lucru face ca diferentele fundamentale dintre cele doua puteri sa reapara. Comertul este unul dintre aceste domenii." Chiar si asa, summitul de la Bruxelles a produs un rezultat pozitiv, care era mult asteptat. Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui imprumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, garantat din bugetul Uniunii. Un oficial de la Elysee a sustinut ca Emmanuel Macron a avut un rol decisiv in tot acest acord. "Obiectivul Frantei a fost intotdeauna acela de a oferi Ucrainei vizibilitate financiara pentru urmatorii doi ani. Am fost deschisi la propunerile de finantare si am lucrat pentru a gasi o solutie care sa indeplineasca acest obiectiv", a transmis oficialul. Giorgia Meloni a promis, la randul sau, sprijin pentru acordul Mercosur luna viitoare, ceea ce ofera cale libera spre semnare chiar si in lipsa acordului Frantei. "In ceea ce priveste Mercosur, Franta a castigat poate doua sau trei saptamani, dar a pierdut batalia. Dar in ambele cazuri nu exista o conducere comuna, Merz este cel care exercita presiuni.", a declarat Joseph de Weck. Friedrich Merz a declarat ca este multumit de rezultatul summitului si a spus ca solutia finala este chiar mai buna decat planul sau initial. El a precizat ca activele rusesti pot avea in continuare un rol in rambursarea imprumutului. "Facem o plata in avans, dar aceasta este garantata de activele rusesti", a afirmat el.