Politic-Social

Invitat la podcastul Frontier Defense (Ep. 4), gazduit de G4Media.ro, acesta a subliniat ca inzestrarea a devenit o necesitate critica si a demontat dezinformarile privind achizitia de armament vechi prin programul european SAFE. Grecu a tras un semnal de alarma privind esecul Romaniei de a localiza productia militara - spre deosebire de modelul polonez - si a explicat de ce flancul sud-estic ramane vulnerabil fara o aparare de coasta solida la Marea Neagra. "Realitatea este ca Armata Romaniei a suferit groaznic din punctul de vedere al inzestrarii dupa 1989. Nu ca inainte de '89 ar fi fost super-tehnologie, dar macar exista cantitate. Multi ani de zile, inzestrarea a avut o parte foarte mica din bugetul apararii. In general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani putini pentru mentenanta la ceea ce exista si si mai putin pentru inzestrare", a declarat Grecu. El a adaugat ca "orice se achizitioneaza este bun" si ca, in situatia actuala a Armatei Romane, "orice buget alocat inzestrarii este necesar". Invitatul a demontat dezinformarile care circula in mediul online, potrivit carora Romania cumpara, cu banii imprumutati prin mecanismul SAFE, armament vechi sau depasit. "Nu sunt vechi. Din acest punct de vedere nu sunt de acord. In primul rand, sa spunem ce inseamna vechi. Poti sa folosesti un echipament militar aparut acum 20-30 de ani. Cam aceasta este durata de viata normala a unui echipament. Dar acest lucru nu inseamna ca acel echipament nu evolueaza in timp", a explicat Dan Grecu. "Din ceea ce am vazut eu pe lista, tot ce este acolo reprezinta optiuni bune", a adaugat el. Industria nationala de aparare: "O problema de securitate nationala" Romania trebuie sa produca o mare parte din tehnica militara achizitionata pe plan local, deoarece acest demers permite redresarea industriei nationale de aparare. Totodata, inovatiile militare ajung ulterior in sectorul civil si sustin progresul economic, potrivit generalului. Starea actuala a industriei de aparare din Romania reprezinta o problema critica de securitate nationala, potrivit lui Grecu, care a subliniat necesitatea autonomiei in fata constrangerilor furnizorilor externi. "Este clar ca este o problema de securitate nationala. Este bine sa ai lucrul tau. In situatia in care depinzi de altul ca furnizor, si acela are constrangerile lui, poate sa fie in aceeasi situatie ca tine", a declarat Grecu in cadrul podcastului. Instrumente financiare precum SAFE sunt un sprijin pentru industria locala, dar nu reprezinta un catalizator miraculos, deoarece principala problema este lipsa unei strategii eficiente de localizare a productiei, conform generalului. Invitatul critica diplomatia politica si economica pentru esecul de a impune conditii prin care tehnica militara achizitionata sa fie produsa in Romania. "Diplomatia politica si cea economica nu au gasit formele prin care sa aduca productia in Romania. Cu cei cu care facem contracte ar trebui sa stabilim conditiile in care produsele respective, indiferent ca sunt tancuri sau avioane, sa fie facute in Romania cu participarea industriei nationale. Daca fabrica ramane sub sigla companiei care investeste, in cazul unui conflict, aceasta nu va pleca din Romania. Fabrica va ramane aici", a explicat Grecu. O varianta pentru revigorarea industriei locale de aparare ar putea fi parteneriatul public-privat. De exemplu, proiectul VLAH, primul vehicul blindat 4*4 conceput in Romania dupa Revolutie, a fost realizat prin parteneriatul dintre compania privata BlueSpace Technology si Uzina Automecanica Moreni, o filiala a companiei de stat Romarm. "Poate sa fie parteneriat public-privat, poate sa fie numai privat", a punctat Dan Grecu. Generalul spune ca investitiile in tehnologia si in industria militara sunt benefice pentru intreaga societate. "Tot ceea ce s-a folosit in sistemul militar a fost ulterior difuzat in societatea civila si in industrie. Ceea ce era o frana buna la un camion militar a devenit o super-frana la camioanele civile. Alte exemple includ sistemul de pozitionare globala GPS, care a aparut initial tot in domeniul militar", a adaugat invitatul. Desi scumpe, investitiile in tehnica militara aduc beneficii. "Armamentele si munitiile sunt scumpe peste tot. Dar gandeste-te cata dezvoltare economica si cat progres tehnologic iti aduc", a adaugat Grecu. "Dronizarea" campului de lupta si achizitiile Romaniei Generalul remarca o "dronizare" a campului de lupta in Ucraina, unde drone ieftine (FPV) pot neutraliza tancuri grele, de milioane de dolari. Romania are o lipsa de experienta in acest domeniu si ar trebui sa colaboreze cu vecinii ucraineni pentru instruire, potrivit lui Grecu. De exemplu, Romania a pus doar 70 de munitii de tip loitering (drone kamikaze) pe lista de achizitii SAFE. "Cand vorbim de utilizarea in Ucraina a 1.000.000 de drone intr-un an, cifra pare a fi foarte mica. Realitatea din cei patru ani de razboi ruso-ucrainean a aratat o dronizare a campului de lupta", a afirmat generalul. Amenintarile asimetrice si razboiul hibrid Intrebat daca investim suficient in combaterea amenintarilor asimetrice si a razboiului hibrid, mai ales la Marea Neagra, generalul subliniaza ca nu investim suficient nici macar in "razboiul clasic". Desi nu exista o definitie unanima a razboiului hibrid la nivel NATO, acesta include tot ce este non-cinetic: atacuri cibernetice, propaganda si blocaje economice (precum inchiderea unor zone din Marea Neagra de catre Rusia). "Nici la nivelul Aliantei si nici la nivelul UE nu poti acoperi toate aceste forme de razboi non-cinetic", a precizat Dan Grecu. Atacurile hibride nu sunt o amenintare viitoare pentru Romania, ci o realitate prezenta, iar tara noastra este o tinta activa a acestui tip de conflict non-militar, in opinia Alinei Bargaoanu, profesor universitar si expert in comunicare si combaterea dezinformarii. Ea a facut aceasta afirmatie intr-un episod anterior al podcastului Frontier Defense. Flancul nord-estic vs. flancul sud-estic Generalul a confirmat in podcast ca se acorda o atentie mai mare flancului nord-estic (Marea Baltica) decat celui sud-estic. Recent, ministrul apararii Radu Miruta a solicitat NATO o misiune la Marea Neagra. "Se acorda mai mare atentie flancului nord-estic decat flancului sud-estic al Aliantei, in conditiile in care, prin aderarea Finlandei si a Suediei, Marea Baltica este aproape o mare NATO", a afirmat invitatul. Marea Neagra este un spatiu dificil deoarece investitiile in fortele navale romane au intarziat, iar Conventia de la Montreux restrictioneaza stationarea navelor NATO care nu apartin tarilor riverane, a mai spus generalul. Pentru aceasta regiune, solutia strategica este intarirea apararii de coasta prin rachete antinava, artilerie si drone, pentru a interzice accesul inamic spre litoral, crede Grecu. "De aceea eu cred ca, pe langa ceea ce ne propunem sa facem pentru fortele navale, trebuie sa acordam o foarte mare atentie capabilitatilor de interzicere a accesului dinspre mare spre litoral. Aici un rol extraordinar va avea apararea de coasta in toate formele: rachete antinava, artilerie, drone si altele", a spus invitatul. Vulnerabilitatile Romaniei si Portul Constanta Potrivit invitatului, printre vulnerabilitatile Romaniei se numara lipsa unei flote capabile sa apere interesele economice, precum exploatarile de gaze sau petrol, dar si necesitatea dezvoltarii rapide a Portului Constanta pentru a nu pierde relevanta economica in fata altor porturi, precum cele din Bulgaria. "O alta vulnerabilitate legata tot de Marea Neagra este posibilitatea ca, daca nu ne miscam rapid sa dezvoltam capacitatile portuare, in special in Portul Constanta, sa apara curand alte porturi care sa preia o mare parte din flux. Efectele sunt economice. Litoralul romanesc se poate apara relativ usor din punct de vedere militar. Ma refer aici doar la impactul economic. Ocolirea Constantei in favoarea altui port produce deja efecte in cascada din punct de vedere economic", a explicat generalul. Impactul conflictelor externe si sistemul Patriot Nota: Episodul a fost inregistrat cu putin timp inainte de izbucnirea razboiului din Orientul Mijlociu, dupa atacarea Iranului de catre SUA si Israel. Intrebat ulterior daca conflictul va afecta aprovizionarea Romaniei cu anumite echipamente, generalul a spus ca livrarea interceptorilor pentru sistemul de productie americana Patriot va fi intarziata. Sistemul de aparare aeriana este piesa de rezistenta a protectiei spatiului aerian al tarii. "Ideea este urmatoarea. Americanii au o capacitate de productie de 650 - 700 de interceptori pe an. Incearca sa o mareasca cu 100 anul viitor si sa ajunga la 2.000 pe an pana in 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusa", a declarat acesta. Generalul a spus ca SUA isi vor asigura "in mod sigur" stocuri, atat din productie, cat si prin transferuri. "Nu stim cat vor consuma in Iran", a adaugat Grecu. El a precizat ca interceptorii sunt utilizati in special impotriva rachetelor balistice. "Concluzia este ca aprovizionarea noastra si a altora va fi intarziata", a mai declarat generalul. Viitorul NATO si lectii din Ucraina Generalul este optimist in ceea ce priveste viitorul NATO, despre care crede ca va rezista tensiunilor geopolitice actuale. Desi Europa trebuie sa isi asume o pondere mai mare in cheltuieli si forte, sprijinul american (umbrela nucleara, satelitii) ramane indispensabil. Totodata, Articolul 5 isi pastreaza caracterul descurajator in ciuda tensiunilor dintre membrii NATO, fiind dublat de clauza de aparare reciproca din Tratatul de la Lisabona: "Este un element de descurajare si isi va pastra acest caracter." Una dintre lectiile pe care le putem invata din razboiul din Ucraina este necesitatea pregatirii populatiei, teritoriului si economiei pentru aparare. "Prima lectie este ca trebuie sa fii pregatit pentru aparare. Aceasta inseamna forte armate, indiferent ca sunt combatante sau de sprijin. Inseamna pregatirea populatiei, a teritoriului si a economiei", a explicat Grecu. Despre Rusia, generalul considera ca, desi are ambitii mari, capacitatea ei pentru un razboi conventional impotriva NATO este limitata de rezultatele modeste din Ucraina: doar 20% teritoriu ocupat in patru ani.