Cultura si divertisment

Cactusii prickly pear marginesc campurile rosu-brun. In cateva sunt culturi, dar in multe cactusul este singurul indiciu de verdeata. Copii mici, care ar trebui sa fie la scoala, pasuneaza vite zebu pe drumuri prafuite. Femei vand pungi cu carbune in fata colibelor fragile de lemn de langa drumul principal. Este sfarsitul sezonului secetos in sudul Madagascarului; localnicii tanjesc dupa ploaie. Au putini bani si adesea le este foame. Sunt, de asemenea, singuri, relateaza The Economist. Multi oameni cred ca singuratatea este o problema a lumii dezvoltate: societatile bogate devin atomizate pe masura ce oamenii urmaresc averea, nu conexiunile sociale. Dar sondajele sugereaza ca acest lucru este gresit. Societatile occidentale, individualiste, unde mai multi oameni traiesc singuri si religia are un rol marginal, tind sa fie mai putin singure. Oamenii din tarile sarace au mult mai multe sanse sa se simta singuri. Iar cea mai singura regiune, surprinzator, este Africa, patria conceptului sociabil ubuntu, care inseamna "oamenii sunt oameni prin alti oameni". In 2024, peste un sfert dintre africanii chestionati au declarat ca s-au simtit singuri in ziua precedenta. Pentru cei care apreciaza definitiile, singuratatea este discrepanta dureroasa dintre asteptarile legate de conexiuni sociale si realitate. Relatiile satisfacatoare includ, in general, mai multe ingrediente, spune Samia Akhter-Khan de la Brandenburg Medical School. Acestea includ proximitate, sprijin, intimitate, distractie, respect si un sentiment de a contribui sau de a fi nevoie de tine. Singuratatea este periculoasa. Cercetatorii au asociat-o cu atacuri de cord si accidente vasculare cerebrale. Un studiu din 2010 estima ca izolarea sociala scurteaza viata la fel de mult ca fumatul a 15 tigari pe zi. Meta-analize mai recente, care au examinat date de la milioane de oameni, arata ca singuratatea creste riscul de deces cu aproximativ 14%. Persoanele singure au adesea obiceiuri nesanatoase, dar efectul persista chiar si dupa controlarea acestora. Geografia singuratatii Procentele celor care s-au simtit singuri ieri (2025 sau ultimele date disponibile): Finlanda: 10% SUA: 14% India: 26% Madagascar: 48% Sa fii singur nu doar ca este este neplacut. Creste riscul de anxietate si depresie si creeaza un cerc vicios. "Ai singuratate care cauzeaza tulburari mentale si tulburari mentale care agraveaza sau cauzeaza izolare", spune Palmira Fortunato dos Santos, psiholog clinician la Ministerul Sanatatii din Mozambic. Cele mai riguroase studii asupra singuratatii s-au desfasurat in principal in Europa si America. Totusi, aceste regiuni reprezinta doar o mica parte din oamenii singuri la nivel global. In iunie, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a publicat o analiza a 23 de seturi de date, inclusiv Gallup World Poll, care acopera 150.000 de oameni din aproximativ 150 de tari. Rezultatul: cu cat o tara este mai saraca, cu atat locuitorii ei tind sa fie mai singuri. Analiza The Economist, pe baza datelor Gallup, arata ca acest fenomen se mentine si in cadrul fiecarei tari: cei mai bogati din cele mai bogate locuri sunt cei mai putin singuri; cei mai saraci din cele mai sarace sunt cei mai singuri. Si cel mai singur loc de pe pamant este Madagascar. The Economist a zburat acolo pentru a afla de ce. Cei mai multi straini stiu foarte putine despre aceasta insula uriasa din Oceanul Indian. Probabil presupun, corect, ca lemurii cantatori si dansatori din franciza de desene animate sunt fictivi. Poate au auzit ca izolarea de milioane de ani a permis evolutia unei faune unice, de la broasca-rosie la ferocele fossa. Poate stiu ca Madagascar a trecut printr-o lovitura de stat in 2025. Dar stiu aproape nimic despre oamenii care locuiesc acolo. Singuratatea celor saraci Madagascar are aproximativ 33 de milioane de locuitori, intr-o tara de mai mult de doua ori cat Marea Britanie. Cel mai mare grup etnic, malgasii, descind din colonisti din Africa de Est, Asia de Sud-Est si Oceania. Majoritatea traiesc la tara si sunt foarte saraci. Aproximativ 70% supravietuiesc cu mai putin de 3 dolari pe zi. In Ambovombe, un oras din sudul arid si devastat de cicloane, strazile rosii nu par singuratice. Tarabe din lemn atrag cumparatori, carute trase de boi trec pe drum, muncitori stau in grupuri si discuta asteptand oferte de lucru. Toti par sa aiba o forma de conexiune sociala. Totusi, pentru multi nu este suficient. Un procent uluitor, 60% dintre oamenii din sudul Madagascarului, au spus Gallup ca s-au simtit singuri in ziua precedenta. Banii nu cumpara iubire. Dar fac socializarea mai usoara Robinette, vanzatoare de produse casnice de varsta mijlocie, spune ca petrece mult timp cu oamenii. Dar majoritatea sunt clienti, nu prieteni. Locuieste intr-o camera inchiriata cu copiii, fara sot (poligamia este comuna in aceasta regiune), iar multe femei sunt nevoite sa creasca singure copiii. "Sunt putini oameni care sa ma ajute", se plange ea. "Adesea ma simt singura." Saracia nu cauzeaza singuratatea, dar banii influenteaza modul si frecventa socializarii. In tarile mai bogate, oamenii petrec mult mai mult timp cu prietenii, familia si colegii. In locurile mai sarace, se vad mai des cu vecinii, dar mai putin cu altii. Timpul pentru socializare este mai usor de gasit daca poti plati pentru lucruri care economisesc timp, de la masini de spalat la livrari de alimente. Banii influenteaza si calitatea relatiilor. Chiar si controland contactul cu familia si prietenii, un venit mai mare previne singuratatea. Este logic: e mai usor sa te apropii de cineva la cina daca poti plati nota, mai usor sa legi prietenii cu alti fani de fotbal daca iti permiti bilete si mai usor sa te relaxezi cu prietenii daca nu iti faci griji permanente pentru bani. Cei foarte saraci pierd ore intregi in munca grea. In Ambovombe, de exemplu, majoritatea nu au apa curenta acasa si trebuie sa o aduca de la fantani sau sa o cumpere. Dieu Donne, un barbat de varsta mijlocie cu scolioza, este prea slabit pentru a transporta apa singur si se bazeaza pe altii. Cand nu ploua, fantanile seaca, apa devine mai scumpa si prietenii si familia trebuie sa petreaca mai mult timp strangand bani. Astfel, nu mai au timp pentru el; se simte izolat si insetat. "Cand cei dragi cauta bani, nu le pasa de mine", spune el. A contemplat sinuciderea. Saracia poate tensiona relatiile. Studiile leaga saracia de neincredere si conflicte. Stigmatizarea poate agrava problema. Brigitta, o tanara din Ambovombe, spune ca oamenii o evita pentru ca nu are serviciu. Poate fi vindecarea singuratatii gasita in Anglia? Pentru a scapa de saracie, multi migreaza in cautarea unui loc de munca. Aceasta poate agrava singuratatea, spune Lana Razafimanantsoa de la African Women's Development Fund. Madagascar este imens, accidentat si cu putine drumuri asfaltate, iar muncitorii migranti sunt adesea separati de cei dragi perioade lungi. Mama Brigittei a plecat sa caute de lucru. "Mi-e dor de ea in fiecare zi", spune ea. Migratia afecteaza atat cei care pleaca, cat si cei care raman, spune Chido Rwafa-Madzvamutse, consilier OMS pentru sanatatea mintala in Africa. Desi lipsesc studii longitudinale solide, exista dovezi ca perioadele de migratie in masa scad conexiunile sociale. Mentiunile despre singuratate in literatura engleza au crescut in secolele XIX si inceputul XX, cand multi britanici paraseau satele pentru orase. O recenzie a 25 de studii in China a constatat ca singuratatea a crescut puternic intre 1995 si 2011, pe masura ce tinerii paraseau satele pentru munca in fabrici. Cei ramasi erau adesea mai batrani, mai saraci, mai bolnavi si singuri. Cultura joaca un rol. In societatile colectiviste, asteptarile stricte (de exemplu, ca copiii sa aiba grija de parintii batrani) pot lega oamenii in relatii indatoritoare, dar nesatisfacatoare. Cand obligatiile nu sunt indeplinite, oamenii pot simti rusine, spune Dr. Akhter-Khan. In culturile individualiste, oamenii au mai multa libertate sa rupa legaturile care ii fac nefericiti. Experiment in desfasurare Orice masura care reduce saracia ar face probabil lumea mai putin singura. Dar combaterea directa a singuratatii poate functiona, de asemenea. La 10.000 km de Madagascar, un experiment este in desfasurare pentru a imbunatati conexiunile sociale. Este in Frome, un oras de piata englezesc, obisnuit dupa standardele lumii bogate, dar mult mai prosper decat Ambovombe. Chiar si aici, multi localnici se simt singuri. Helen Kingston, doctor, a observat ca izolarea nu doar ca ii face pe pacienti mai bolnavi, dar ii determina sa vina mai des la cabinet, partial pentru a avea cu cine sa vorbeasca. In 2013, Dr. Kingston si o colega, Jenny Hartnoll, si-au reorganizat practica. Au creat un serviciu in care au inceput sa prescrie contact social si au instruit mii de locuitori ca "conectori comunitari", oameni care indruma vecinii catre surse de ajutor si activitati sociale. Rezultatele au fost remarcabile. Intre 2013 si 2017, internarile neplanificate in Frome au scazut cu 14%, chiar daca in Somerset, judetul inconjurator, au crescut cu aproape 30%. Cercetatorii estimeaza ca programul a economisit serviciului de sanatate local mai mult de 1 milion de lire sterline (1,3 milioane dolari). Sute de alte orase au contactat autoritatile, sperand sa reproduca modelul. Idei similare pot functiona si in tari mai sarace. In Zimbabwe, sute de "banci ale prieteniei" au fost instalate in fata clinicilor. Femei mai in varsta, numite "bunici", sunt instruite sa stea, sa asculte, sa ofere sfaturi si sa incurajeze oamenii sa caute sprijin. Pe langa faptul ca ii ajuta pe ceilalti, bunicile descopera adesea un nou sens al vietii, spune Dr. Rwafa-Madzvamutse. Inapoi in Ambovombe, persoanele cu dizabilitati se aduna in fiecare sambata intr-un spatiu oferit de o organizatie crestina. Se socializeaza si viziteaza alti oameni cu dizabilitati si singuri. Un ciclon din acest an a smuls acoperisul cladirii, care nu fusese reparat la momentul vizitei corespondentului. Expunerea la intemperii a redus usor participarea, dar cei care vin vorbesc despre bucuria de a se conecta si de a ajuta pe altii. "Ne conectam bine", spune o femeie. "Si privim cu incredere spre viitor."