Externe

Incapacitatea UE de a lua decizii unificate - cum ar fi deblocarea unui imprumut de 90 de miliarde de euro pentru Kiev, impunerea de sanctiuni asupra colonistilor violenti din Cisiordania si implementarea de masuri impotriva Rusiei - expune o paralizie sistemica, au declarat pentru POLITICO noua diplomati, oficiali, parlamentari si experti ai UE. Miza depaseste procesul intern: pe fondul escaladarii conflictului din Orientul Mijlociu, al razboiului Rusiei in Ucraina si al tensiunilor din relatiile transatlantice, diplomatii afirma ca UE risca sa se marginalizeze intr-un moment in care deciziile geopolitice se iau mai repede decat poate face fata sistemul sau. Frustrarea fata de impasul creat se manifesta in mod deschis, un grup tot mai mare de tari, condus de Germania si Suedia, facand presiuni pentru a limita sever - sau a elimina complet - drepturile de veto nationale care permit unei singure capitale sa blocheze actiunile. "Ar trebui sa abolim principiul unanimitatii in UE in politica externa si de securitate inainte de sfarsitul actualei perioade legislative, pentru a fi mai capabili sa actionam la nivel international si pentru a deveni cu adevarat maturi", a declarat sambata ministrul german de externe, Johann Wadephul, potrivit grupului german Funke. Probleme serioase "in modul in care luam decizii" Luna trecuta, premierul suedez Ulf Kristersson a declarat ca discutiile privind utilizarea votului cu majoritate calificata pentru luarea deciziilor de politica externa vor "reaparea" in randul liderilor. Aceasta presiune survine in contextul in care Ungaria - la mai putin de o saptamana de alegerile din 12 aprilie - a blocat in repetate randuri decizii majore, inclusiv imprumutul de 90 de miliarde de euro acordat Kievului, sporind ingrijorarile din alte capitale ca rezultatele politicii externe a UE pot fi tinute ostatice de politica interna. Chiar daca premierul Viktor Orban ar pierde puterea, diplomatii avertizeaza ca problema de fond ar ramane, unanimitatea permitand oricarui guvern sa preia acelasi rol de blocare. "Exista probleme serioase in modul in care luam decizii", a declarat pentru POLITICO deputatul socialist spaniol Nacho Sanchez Amor, membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European. "In fiecare luna apare o noua problema care evidentiaza aceasta tendinta. Trebuie sa reactionam". Un alt grup - care include Franta, Belgia si tarile membre mai mici, care se tem sa nu fie calcate in picioare - se opune cu fermitate pentru a apara dreptul de veto, argumentand ca acesta este esential pentru interesul lor national. "Un dezastru total" "Lansarea unei dezbateri acum cu privire la regulile de unanimitate europene ar fi, cred, cea mai scurta cale de a o pune intr-o situatie cu adevarat dificila", a declarat premierul belgian Bart De Wever reporterilor la Bruxelles luna trecuta. Un punct de vedere se bucura de un consens aproape universal in capitalele europene: sistemul nu functioneaza. "Uitati-va la sanctiunile impotriva colonistilor din Cisiordania - este un dezastru total", a spus un inalt oficial al UE cu cunostinte in materie, referindu-se la planurile larg sustinute de a impune sanctiuni impotriva colonistilor israelieni extremisti, dar blocate de Ungaria. "Avem 26 de tari din 27 care sustin initiativa, chiar si Germania este in favoarea ei, dar nu putem face nimic din cauza uneia singure". Luptele pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauza Tensiunile institutionale recente au accentuat sentimentul de deriva. Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, si sefa diplomatiei UE, Kaja Kallas, s-au ciocnit cu privire la cine ar trebui sa preia conducerea in politica externa, in timp ce ministrul francez de externe, Jean-Noel Barrot, a avertizat-o pe sefa Comisiei sa respecte limitele rolului sau in timpul unei reuniuni a ambasadorilor UE luna trecuta. Insa diplomatii si oficialii spun ca astfel de lupte pentru teritoriu sunt un simptom, nu o cauza. "Toata lumea intelege ca Serviciul European de Actiune Externa (SEAE) nu functioneaza asa cum ar trebui", a declarat un al doilea diplomat al UE dintr-o tara care doreste sa pastreze dreptul de veto. "In prezent are loc o dezbatere, deoarece toata lumea este de acord ca sistemul nu este optim... dar politica externa ramane o competenta nationala si nu ar trebui sa trecem la votul cu majoritate calificata". In culise, discutiile sunt deja in curs. "Schimburi informale, la nivel inalt" au loc intre marile tari membre, care exploreaza posibile solutii, inclusiv acordarea unei importante mai mari politicii externe in cadrul reuniunilor Coreper la nivel de ambasadori si reformarea SEAE pentru a imbunatati procesul decizional, a spus diplomatul. Dar "inca nu avem raspunsurile", a recunoscut diplomatul. Pentru multi, adevarata problema este unanimitatea Un al treilea diplomat de rang inalt al UE a mentionat un episod revelator din 2022, cand ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a participat la reuniunile Consiliului Energiei al UE, unde deciziile pot fi luate cu majoritate calificata. "Se purta ca Szijjarto... atacand in toate directiile", a spus diplomatul. Dar, spre deosebire de politica externa, Budapesta putea fi pusa in minoritate. "Era socat. Credea ca se afla inca in cadrul FAC", Consiliul Afacerilor Externe, a adaugat diplomatul. "In septembrie [cand s-au reluat reuniunile Consiliului Energiei], a devenit brusc "domnul ministru simpatic si amabil"". In timp ce Emmanuel Macron si Friedrich Merz sunt inca in dezacord pe aceasta tema, grupurile de reflectie si partidele politice se mobilizeaza pentru a orienta dezbaterea. Partidul Popular European (de centru-dreapta) a prezentat propuneri de remodelare a arhitecturii politicii externe a UE, solicitand in manifestul sau pentru 2024 inlocuirea sefului politicii externe a UE cu un "ministru de externe al UE, in calitate de vicepresedinte al Comisiei Europene" si infiintarea unui Consiliu de Securitate care sa includa si parteneri precum Marea Britanie, Norvegia si Islanda. Integrarea SEAE in Comisie Stefan Lehne, cercetator principal la Carnegie Endowment, a pledat pentru schimbari structurale similare, inclusiv reintegrarea SEAE in Comisie si crearea unui Consiliu de Securitate European pentru a raspunde mai rapid la amenintarile emergente, inclusiv dronele si rachetele din Iran. "Faptul ca structurile noastre de politica externa sunt disfunctionale este inteles de multi oameni", a declarat Lehne pentru POLITICO. "Provocarile de politica externa si de securitate sunt total diferite de ceea ce erau inainte. Si sa nu existe nicio inovatie in acest domeniu este cel putin ciudat." Ideea integrarii SEAE in Comisie are o oarecare sustinere, "mai ales in cabinetul presedintelui Comisiei", a adaugat el. Nu toata lumea este convinsa "Cred ca Comisiei i-ar placea foarte mult asta", a spus un al patrulea diplomat al UE referitor la integrarea SEAE in executivul UE, in timp ce un inalt functionar al SEAE a respins ideea mai direct: "Ei bine, oamenii scriu articole - este dreptul lor." Pentru Sanchez Amor, problema tine mai putin de structuri si mai mult de vointa politica. "Ar trebui sa profitam de faptul ca exista atat de multe probleme in procesul decizional pentru a ne gandi serios la asta: Sa adunam Consiliul, Parlamentul, Comisia si Inaltul Reprezentant pentru a discuta despre acest lucru", a spus el, avertizand totodata impotriva modificarii tratatului. Altii sustin ca diagnosticul este mai simplu. "Problema de baza nu s-a schimbat, problema de baza a politicii externe este unanimitatea", a spus al treilea diplomat de rang inalt al UE. "Poti crea 1.000 de institutii. Atata timp cat ai unanimitate, nu va functiona niciodata corespunzator".