Politic-Social

Intr-un dialog amplu, prof. univ. Verginia Vedinas, membra a Camerei Deputatilor, propune o perspectiva ferma si profund ancorata in valorile romanesti, definind traditiile drept "straiele care invesmanteaza fiinta unui popor" si, mai mult decat atat, "Constitutia nescrisa" a acestuia. Interviul exploreaza relatia delicata dintre traditie si modernitate, dintre autentic si formal, dintre valorile mostenite si realitatile unei societati in continua schimbare. De la rolul statului in conservarea patrimoniului imaterial, pana la felul in care tinerii pot fi reconectati la obiceiurile stramosesti, Verginia Vedinas contureaza un discurs care imbina reflectia personala cu experienta publica. Este o pledoarie pentru memorie, pentru respect si pentru acea continuitate invizibila care tine un popor unit dincolo de timp. MEDIAFAX: Intr-o societate tot mai influentata de globalizare, cat de important mai este sa pastram traditiile romanesti? V.V.: Raspunsul aproape ca se intrezareste din intrebarea dumneavoastra. Globalizarea este una din cauzele care impun pastrarea traditiilor. Ca o masura de contracarare. De pastrare a identitatii. Dar sa ne fie clar. Traditiile trebuie pastrate in primul rand pentru ca ele sunt straiele care invesmanteaza fiinta unui popor. Dar pe langa aceasta finalitate, prin traditii popoarele reusesc sa-si conserve fiinta identitara. Sa-si releve originalitatea, seva ancestrala, valorile. MEDIAFAX: Credeti ca traditiile sunt intelese astazi in profunzime sau doar preluate la nivel de forma? V.V.: Depinde la cine va referiti cand puneti intrebarea. Asa ca voi particulariza, raportandu-ma la variante de destinatari ai ei. Daca ne raportam la cei care duc mai departe traditiile, ca practicanti ai lor, in diferite componente, acestia nu doar ca le traiesc in profunzime, dar se identifica cu ele. Le ating sufletul, care este de fapt sufletul poporului roman. Le interpreteaza. Le traiesc. N-am sa uit niciodata vorbele Ionelei Craciun din Vrancea, care a descris modelul de pe camasa cusuta barbatului ei, inspirata din camasa lui Mos Ion Roata, pastrata la casa memoriala a acestuia din comuna Campuri, judetul Vrancea, ca simbolizand o hora a unirii. Nu-ti trebuie numai ochi sa vezi asta, iti trebuie si suflet, iti trebuie dragoste nesfarsita pentru lumea din care te tragi. In ceea ce-i priveste pe ceilalti, trebuie facute deosebiri. Unii le promoveaza in scop propagandistic sau politic, eventual in campanii electorale sau la televizor. Sau le promoveaza in scop profesional, stiintific sau mediatic. Dar sunt si cei care cred in ele, desi nu le practica. Nu toti ne pricepem sa coasem ii, sa mestesugim diferite obiecte traditionale, sa tesem, etc. Multumesc lui Dumnezeu ca ma numar printre acestia din urma. Ca le pretuiesc, din adancul fiintei mele, fara sa le practic. De cand am devenit deputat de Vrancea, am asezat pastrarea traditiilor populare in centrul preocuparilor mele. MEDIAFAX: Care sunt acele obiceiuri romanesti care ar trebui protejate cu prioritate si de ce? V.V.: Nu cred ca putem face o ierarhie. Toate au semnificatia, simbolistica lor. Este ca si cand ne-am referi la Constitutie si am incerca sa stabilim care dispozitii sunt mai importante si care sunt mai putin importante. Constitutia este lege suprema in toate prevederile sale. Traditiile sunt Constitutia nescrisa a poporului roman. MEDIAFAX: Cum pot traditiile sa contribuie la consolidarea identitatii nationale intr-un context european? V.V.: Prin promovarea lor, in asociere cu virtutile poporului roman. Ele sunt comorile care nu trebuie ingropate, ci, dimpotriva, puse in lumina, facute cunoscute, invocate si folosite in turism, in agricultura, in relatiile internationale. Prin intermediul lor, se dezvaluie frumusetea nestiuta a acestui popor, ceea ce explica de ce aceia care reusesc sa ne cunoasca cu adevarat, ne pastreaza de-a pururi in suflet. Sa luam cel mai emblematic exemplu, Regele Charles al III-lea al Marii Britanii, care s-a "indragostit" de noi ca print si a ajuns intre timp rege. I-am purtat si noi noroc. MEDIAFAX: Exista o legatura intre pierderea traditiilor si criza de valori din societatea actuala? V.V.: Da, si inca una foarte puternica. Pentru ca aceasta criza de valori se grefeaza pe o continua saracire spirituala si afectiv emotionla a oamenilor. Pe deterioarea relatiilor dintre oameni. Dintre parinti si copii. Dintre soti. Dintre neamuri. Dintre tineri si batrani. Dintre dascali, indiferent de nivelul lor, si invatacei. Sa va dau un exemplu, care poate parea desuet. Inainte copiii le spuneau parintilor "sarut mana mama" si "sarut mana, tata". Si o faceau la propriu. Acum parintii, in majoritatea cazurilor, au devenit "aia batrani", cu care se tutuiesc, pe care ii persifleaza, ca sa nu spun, intr-o forma mult mai dura, "de care isi bat joc". Sa va spun o poveste induiosetoare din studentia mea, petrecuta acum vreo patru decenii si jumatate in urma. Un coleg de-al meu crescut de o mama singura care muncea pamantul s-a indragostit de o fata de "familie", probabil vreun nomenclaturist de atunci. Nu spun intamplator "de atunci". Cand s-au intalnit la familia fetei, mamei sau "maicutei" cum ii spuneam eu sfintei mele mame, i s-a oferit o cafea. Cum ea nu stia ce este aceea, a luat o felie de paine si a inmuiat-o in cafea.Vazand figura perplexa a celorlalti, s-a dus la mama lui, i-a cuprins umerii si sarutat mainile brazdate si a spus sa nu se mire, pentru ca ea nu avusese ocazia sa bea cafea. Sa facem un arc peste timp, cum ar fi reactionat un tanar de azi? Probabil ar fi tinut-o ascunsa, sa nu-l faca de ras. MEDIAFAX: In ce masura statul ar trebui sa intervina activ in promovarea si conservarea traditiilor? V.V.: E datoria lui sa faca asta, daca mai vrea sa "traiasca" si sa nu se dezintegreze si piarda intr-o lume a tuturor si a nimanui. Trebuie sa faca reglementari care sa conserve traditiile, sa creeze institutii, sa puna oameni valorosi sa le conduca, nu sinecuri, cum se mai intampla. Si mai trebuie sa-i recunoasca pe cei valorosi, acele "tezaure umane vii", cum se mai numesc, sa le promoveze, sa le ofere suport financiar ca sa-si duca mai departe harul. Pentru ca, din pacate, nu face aproape nimic in aceasta privinta. MEDIAFAX: Cum se reflecta valorile traditionale in deciziile si principiile dumneavoastra politice? V.V.: Se tin de mana. Eu ma consider o simbioza intre trainicia valorilor primite din traditii, din educatia mea parinteasca si cea a valorilor dobandite prin educatie si autoeducatie. Pentru ca nu voi inceta niciodata sa asez la temelia fiintei mele caramizi care sa ma desavarseasca. MEDIAFAX: Credeti ca politica romaneasca actuala mai este ancorata in valorile autentice ale societatii? V.V.: De o maniera firava. Nu spun ca le-a abandonat de tot, dar le utilizeaza dupa cum ii dicteaza scopurile. Care nu sunt intotdeauna oneste si nu vizeaza mereu binele public, interesul general. Sa va dau un exemplu. Relativ recent am avut de votat in Parlament o lege de respingere a proiectului legii mestesugarilor, pe care Curtea Constitutionala il declarase neconstitutional in integralitatea lui. Intr-o asemenea imprejurare, singura solutie era ca proiectul sa fie respins. Dar dincolo de aceasta, s-a subliniat de catre toti colegii ca este un vid sub acest aspect si ca trebuie sa reglementam domeniul. Eu le-am precizat colegilor parlamentari cate dificultati intampin in judet cu atribuirea titlului de mestesugar si cu emiterea actelor care sa-l ateste. Se plaseaza competenta de la un organ la altul si se sustine ca nu exista reglementare. Va dati seama, dupa 36 de ani de la Revolutie, noi nu avem reglementata activitatea mestesugareasca. Cine i-o fi impiedicat pe cei aflati la putere sa faca asta? Care, intamplator, sunt tot cei care conduc si azi. Haideti, Domnule, atunci sa o facem, am spus. MEDIAFAX: Cum pot fi apropiati tinerii de traditii fara ca acestea sa para depasite sau impuse? V.V.: Prin educatie, mai intai. In familie, in scoala, in societate. Prin cooptarea lor in actiuni care sa-i ajute sa le cunoasca, sa le inteleaga si pe unii dintre ei, sa le practice. Va dau un exemplu, ca au fost Sarbatorile de Paste. Se organizeaza atunci ateliere de incondeiat oua, unde copiii, scolari sau prescolari participa, se initiaza, invata acest mestesug. MEDIAFAX: Daca ar fi sa definiti viitorul Romaniei printr-o legatura intre traditie si modernitate, cum ar arata acesta? V.V.: Romania trebuie sa fie constienta ca va avea viitor numai daca are intelepciunea sa impleteasca valorile izvorate din traditiile istorice cu cele aduse de progresul stiintei, al tehnologiei, al acelei mult discutate inteligente artificiale. Constienti trebuie sa fie in primul rand cei care o conduc, care o guverneaza si administreaza, ca si Parlamentul care legifereaza. Dar si dumneavoastra, mass media, care aveti un rol covarsitor in modelarea personalitatilor umane si noi toti, ca neam romanesc.