Politic-Social

Conform metodologiei CEPEJ, media europeana a dosarelor nou-intrate se calculeaza la 100 de locuitori, medie ce include toate materiile si toate gradele de jurisdictie, iar media europeana a numarului de judecatori se calculeaza la 100.000 de locuitori. Potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), in materie civila si comerciala, care reprezinta aproximativ 90% din cauzele aflate pe rolul instantelor, Romania a raportat in anul 2024 un numar de 769.823 cauze aflate in curs de solutionare (pending) in prima instanta, cu o medie la nivel european de 358.277 cauze, cifrele indicand o crestere fata de anul 2023, cand s-au raportat 563.035 cauze, cu o medie europeana de 347.488 cauze. Numarul de cauze aflate pe rol, raportat la numarul de locuitori, depaseste in 2024 dublul mediei europene Raportat la numarul de locuitori, cifrele indica in Romania un coeficient de 4,04 cauze in curs de solutionare la 100 de locuitori, depasind dublul mediei europene, care a fost de 1,75 cauze la 100 de locuitori. Coeficientul din 2024 este in crestere fata de anul 2023, cand a fost de 2,95 cauze la o medie europeana de 1,56 cauze. Numarul de cauze nou-intrate in Romania in 2024 este de patru ori mai mare decat media europeana, arata CSM. Astfel, numarul de dosare nou-intrate in prima instanta in aceleasi materii, Romania a raportat un volum de 1.602.689 dosare, fata de media europeana, care este de 418.544 de cauze. Astfel, in prima instanta, in materie civila si comerciala, totalul cumuleaza 2.372.512 dosare nou intrate si in curs de solutionare la nivelul anului 2024. Romania, tara cu cel mai mare numar de dosare nou-intrate la prima instanta, urmata de Belgia "Din aceste motive, Romania este in continuare tara cu cel mai mare numar de dosare nou-intrate in prima instanta raportat la 100 de locuitori - 8,42, fata de media europeana, care a fost de 2,20. Urmatoarea tara in aceasta lista este Belgia, cu 5,79 cauze litigioase civile si comerciale la 100 de locuitori, urmate de Spania si Republica Ceha, cu un numar de 4,13, respectiv 3,18 cauze la 100 de locuitori. Restul tarilor respondente au raportat cifre mult mai mici, cuprinse intre 0,70 si 2,79 dosare nou-intrate la 100 de locuitori. Cifrele indica o crestere fata de anul 2023, cand pentru Romania s-au raportat 1.495.992 cauze cu o medie europeana de 407.371 si un coeficient de 7,85, fata de media europeana, care a fost de 2,18. Datele plaseaza Romania pe primul loc in randul tarilor respondente cat priveste evolutia dosarelor nou-intrate in cele doua materii pentru perioada 2014 - 2024, de la 6,85 cauze la 100 de locuitori in anul 2014 la 8,42 cauze la 100 de locuitori in anul 2024", potrivit CSM. CSM precizeaza ca exista doi factori care afecteaza semnificativ volumul de activitate la nivelul instantelor: un numar cvadruplu fata de media europeana a dosarelor nou-intrate (8,42, fata de media europeana de 2,20) si o crestere constanta pe parcursul ultimilor 10 ani, pana la dublarea acestui numar de dosare nou intrate (de la 4,16 cauze/ 100 locuitori in anul 2013 la 8,42 cauze/ 100 locuitori in anul 2024). Rata de solutionare peste media europeana In pofida acestui volum de activitate care s-a dublat la nivel intern pe parcursul ultimilor 10 ani si a ajuns de patru ori mai mare fata de media europeana, sistemul judiciar din Romania a reusit sa mentina in 2024 o rata de solutionare a cauzelor in prima instanta peste media europeana si in crestere fata de anul 2023 (cand a fost la 86,2%). Astfel, rata de solutionare a fost de 99,2% fata de media la nivel european care a fost de 97,8 %. Totodata, durata medie de solutionare a unei cauze este mult mai mica in Romania decat media europeana. De altfel, in ciuda unui numar cvadruplu de cauze nou intrate fata de media europeana, durata medie de solutionare a cauzelor in prima instanta (timpul mediu necesar pentru solutionarea unei cauze de la momentul inregistrarii pana la pronuntarea unei hotarari) in Romania a fost de 180 zile, fata de media la nivel european (average), care a fost de 307 zile. "Volumul de patru ori mai mare de dosare nou intrate a fost absorbit de sistemul judiciar prin cvadruplarea efortului uman, si nu prin majorarea duratei de solutionare a cauzelor sau prin diminuarea ratei de solutionare fata de media europeana, iar acest volum a fost gestionat in conditiile unui deficit constant de judecatori de pana la 15%. Orice sistem judiciar performant isi dimensioneaza volumul de activitate in functie de resursele disponibile, neputand prelua un numar nelimitat de cauze, indiferent de context. Puterea judecatoreasca are datoria de a atrage atentia asupra pericolului degradarii actului de justitie si a nevoii de a imbunatati modul de functionare a acestui serviciu public", mai arata CSM.