Politic-Social

Cu 402 voturi pentru, 250 impotriva si 8 abtineri, plenul Parlamentului European si a aliniat pozitia la cea a Consiliului Uniunii Europene si a pus bazele amanarii implementarii acestei reglementari controversate, care anul trecut fusese deja amanata cu douasprezece luni in urma presiunilor puternice din partea unor state si sectoare afectate, scrie EFE. Este a doua oara in aceasta luna cand partidele de extrema dreapta si Partidul Popular European isi unesc fortele intr un vot privind o norma de mediu, dupa ce au redus si cerintele pentru companiile vizate de regulile privind diligenta necesara, sustenabilitatea si responsabilitatea corporativa. "PPE demonstreaza ca obiectivul sau este, de fapt, demantelarea textului referitor la defrisare prin faptul ca se aliaza din nou cu extrema dreapta pe anumite amendamente si refuza sa apere propunerea Comisiei", a declarat eurodeputata ecologista Marie Toussaint. O noua lovitura pentru politicile verzi Votul de miercuri este rezultatul esecului negocierilor dintre populari, social democrati, liberali si verzi pentru a conveni o pozitie comuna si reprezinta o noua lovitura pentru politicile verzi adoptate in legislatura europeana precedenta. Negociatoarea crestin democrata Christine Schneider a sustinut ca votul "garanteaza prevenirea eficienta a defrisarii ilegale si, in acelasi timp, reduce sarcinile inutile pentru operatori, agricultori si silvicultori" si promoveaza "cresterea economica si practici forestiere mai sustenabile". Convergenta pozitiilor Parlamentului si Consiliului evita negocieri lungi intre cele doua institutii pentru stabilirea unui text final si va face aproape automata amanarea cu un an a aplicarii Regulamentului Uniunii Europene impotriva Defrisarii, cunoscut in jargonul comunitar ca EUDR. "Am evitat o situatie in care mii de companii ar fi fost impinse in haos juridic si administrativ", a transmis grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni, din care face parte partidul premierului italian, Giorgia Meloni. A doua amanare Intre 1990 si 2020 a fost distrusa la nivel global o suprafata forestiera mai mare decat cea a Uniunii Europene, iar aproape zece la suta din aceasta pierdere este atribuita consumului european. Prezentat in 2021 si adoptat in 2023 ca parte a Pactului Verde European, regulamentul urmareste sa impiedice ca anumite materii prime si produse derivate consumate in UE sa provoace defrisari. Norma include carnea, cacaoa, cafeaua, uleiul de palmier, soia, lemnul si cauciucul, precum si derivatele lor, precum pielea, ciocolata sau mobilierul. Companiile care importa in UE aceste materii prime trebuie sa demonstreze, printr un sistem de geolocalizare, ca productia nu a generat defrisare sau degradarea maselor forestiere din care provin resursele. Textul nu a fost bine primit inca de la inceput de administratia americana condusa de Donald Trump si a primit critici si din partea unor state precum Brazilia, Columbia, Bolivia, Ecuador, Venezuela, Indonezia, Malaezia sau Canada, precum si din sectorul lemnului si cel zootehnic. In schimb, s a bucurat de sprijinul unor mari producatori de ciocolata, precum Nestle, Mars Wrigley sau Ferrero, precum si al comunitatii stiintifice si al organizatiilor ecologiste. In contextul acestor presiuni, Comisia Europeana a anuntat in septembrie 2024 ca amana cu un an intrarea in vigoare a regulamentului, deoarece companiile nu avusesera timp sa se adapteze. Un an mai tarziu, a cerut din nou o prelungire de inca un an, de data aceasta justificand un blocaj informatic. In final, Bruxelles a propus mentinerea aplicarii de la 30 decembrie 2025, cu unele flexibilizari privind sanctiunile si birocratia. Insa cand propunerea a ajuns la Consiliu, statele membre au sustinut mentinerea celei de a doua amanari, cu sprijinul a douazeci si patru de capitale, argumentand cu necesitatea "simplificarii", un concept care a capatat multa importanta la Bruxelles in ultimul an. Consiliul a sustinut de asemenea ca regulamentul sa nu se aplice companiilor mici si mijlocii pana la 30 iunie 2027 si ca Executivul european sa efectueze in aprilie 2026 o revizuire de simplificare pentru a evalua impactul si povara administrativa, in special asupra micilor operatori. Pentru grupul social democrat din Parlamentul European, aceasta revizuire reprezinta "principala linie rosie", deoarece "introduce incertitudine si deschide posibilitatea unor viitoare amanari". Ribera spune ca s-a produs un "santaj" Vicepresedinta Comisiei Europene pentru o Tranzitie Curata, Dreapta si Competitiva, Teresa Ribera, a declarat ca procesul de simplificare a legii defrisarilor a reprezentat un "santaj" normativ, deoarece i a alterat obiectivul original, si a deschis posibilitatea ca Executivul comunitar sa retraga propunerea. "Ne revine sa evaluam in ce masura a fost deturnat obiectivul acestei propuneri si, in consecinta, trebuie retrasa", a declarat Ribera pentru EFE.