Economic

Analiza comparativa a diferentialului 'r-g' pentru economiile din Europa Centrala si de Est arata ca desi Romania a beneficiat in numeroase perioade de un nivel favorabil al acestuia, avantajul nu a putut compensa efectele negative pe care le-au avut deficitele primare persistent ridicate, astfel ca datoria publica a inceput sa creasca vizibil dupa 2016 si mai accelerat dupa pandemie. Spre deosebire de Cehia, Ungaria si Polonia, care au inregistrat perioade consistente de surplus primar si au intrat in pandemie cu o pozitie fiscala mai robusta, Romania a acumulat deficite bugetare semnificative pe soldul balantei primare, chiar in faze de expansiune economica. Cresterea accelerata a costului efectiv cu dobanzile dupa pandemie poate crea premisele unui efect de evictiune (crowding-out), mai ales in circumstantele unei politici fiscale dominante si ale unei rate modeste a cresterii reale a economiei. Economistul de renume Olivier Blanchard (2019), care a ocupat functia de economist-sef al FMI in perioada crizei financiare globale din 2007, a examinat modul in care diferentialul dintre rata dobanzii si rata de crestere economica ('r-g') influenteaza sustenabilitatea datoriei publice. In articolul Public Debt and Low Interest, din 2019, care a stat la baza discursului sau prezidential rostit la reuniunea American Economic Association din acelasi an, Blanchard a sustinut ca, atunci cand ratele dobanzilor sunt foarte reduse si se situeaza sub ritmul de crestere economica, datoria guvernamentala se poate mentine relativ stabila, chiar si fara ajustari fiscale ample, atata vreme cat politica fiscala ramane credibila si deficitele sunt mentinute la niveluri moderate. Brunnermeier, Merkel si Sannikov (2020), in articolul Debt as Safe Asset: Mining the Bubble, introduc conceptul de curba Laffer pentru nivelul datoriei, pe baza caruia sustin concluziile lui Blanchard (2019), subliniind ca un stat poate inregistra in permanenta deficite bugetare fara a-si rambursa vreodata datoria, functionand intr-un mod care aminteste de un mecanism tip Ponzi. Reis (2021), in articolul The constraint on public debt when r < g but g < m, ajunge la o concluzie similara cu cea a lui Brunnermeier, Merkel si Sannikov (2020), recurgand insa la o alta perspectiva - este important ca rata de crestere a economiei sa se situeze sub randamentul marginal al capitalului ('m') pentru a putea avea in permanenta deficite bugetare. In aceeasi directie concluzioneaza si fostul presedinte al Rezervei Federale din Minneapolis, Narayana Kocherlakota, in articolul Public Debt Bubbles in Heterogeneous Agent Models with Tail Risk (2023). Lucrarile mentionate anterior abordeaza problema sustenabilitatii fiscale pentru economii avansate, cu un focus special asupra Statelor Unite ale Americii. Este important de mentionat faptul ca titlurile de stat ale Statelor Unite ale Americii sunt considerate a fi safe assets. In contextul actualei arhitecturi a sistemului monetar si financiar international, precum si a reglementarilor in vigoare, titlurile de tip safe assets ofera niste beneficii specifice detinatorilor lor. De exemplu, Krishnamurthy si Vissing-Jorgensen (2007), in lucrarea The Demand For Treasury Debt, fundamenteaza conceptul de convenience yield pentru a caracteriza beneficiile implicite la care faceam referire anterior. Farhi si Magiorri (2016), in lucrarea A Model of the International Monetary System, respectiv Gopinath si Stein (2018), in lucrarea Banking, Trade, and the Making of a Dominant Currency, discuta despre asa-numitul privilegiu exorbitant pe care il au statele care emit titluri de tip safe assets. Consider ca aceasta este o remarca importanta atunci cand discutam despre sustenabilitatea datoriei publice in cazul economiilor avansate si a celor emergente. Pe de alta parte, Mauro si Zhou (2020), in lucrarea r-g<0: Can We Sleep More Soundly, realizeaza o analiza detaliata asupra diferentialului 'r-g', atat in cazul unor economii avansate, cat si al unor economii emergente. Acestia constata faptul ca 'r' creste tocmai in pragul unor evenimente de deteriorare severa a conditiilor de risc suveran, fapt pentru care concluzioneaza ca un nivel negativ al diferentialului 'r-g' nu reprezinta o conditie suficienta pentru a elimina eventuale probleme legate de situatia fiscal-bugetara. Badia, Arbelaez si Xiang (2021), in lucrarea Debt Dynamics in Emerging and Developing Economies: Is R-G a Red Herring?, investigheaza un esantion de 150 de economii emergente si in curs de dezvoltare, concluzionand ca, in pofida unui nivel negativ al diferentialului 'r-g', persistenta deficitelor pe balanta primara contribuie semnificativ la cresterea costului aferent datoriei, cu implicatii de deteriorare a conditiilor de risc suveran. Cochrane (2021) in lucrarea intitulata r