Cultura si divertisment

Cancerul in stadiu incipient se dezvolta adesea fara semne clare de avertizare, ceea ce face ca screeningul de rutina sa fie esential pentru supravietuire, potrivit Parade. Oncologii avertizeaza ca ideea gresita potrivit careia cancerul provoaca intotdeauna simptome evidente poate intarzia diagnosticul si reduce optiunile de tratament. Dr. Roshani Patel, oncolog chirurg specializat in cancerul mamar, spune ca aceasta conceptie ramane unul dintre cele mai periculoase mituri din ingrijirea oncologica. Ea subliniaza ca depistarea precoce a schimbat radical prognosticul, dar doar pentru pacientii care fac controale inainte de aparitia simptomelor. De ce este mitul atat de periculos Potrivit dr. Patel, multe tipuri de cancer nu provoaca durere sau modificari vizibile in stadiile incipiente. Aceasta falsa senzatie de siguranta ii determina pe oameni sa sara peste controale de rutina care ar putea depista boala mai devreme. "Atunci cand cancerul este mic, de multe ori nu provoaca niciun simptom", explica ea. Fara screening, tumorile pot creste si se pot raspandi, iar tratamentul devine mai complex sau mai putin eficient. Cercetarile medicale arata ca formele de cancer depistate timpuriu raspund mai bine la tratament si sunt mai usor de vindecat. Asteptarea aparitiei simptomelor inseamna, de multe ori, ca boala a avansat deja. Puterea salvatoare a screeningului Screeningul regulat permite medicilor sa intervina inainte ca boala sa se raspandeasca in alte organe. In cazul cancerului de san, studiile arata ca mamografiile regulate reduc semnificativ riscul de deces. Un tipar similar se regaseste in cancerul colorectal, unde depistarea precoce creste dramatic sansele de supravietuire. Atunci cand este localizat, rata de supravietuire la cinci ani depaseste 90%, dar scade brusc dupa raspandire. Dr. Patel atrage atentia ca simptomele din stadii avansate pot fi inselatoare si pot intarzia diagnosticul corect. Pacientii pot ajunge la medic pentru probleme secundare, in timp ce cancerul ramane nedetectat. Cine risca cel mai mult un diagnostic intarziat Persoanele fara antecedente familiale de cancer sunt deosebit de vulnerabile la acest mit. Ele pot ignora noduli, sangerari sau alte schimbari, considerandu-le minore. Dr. Patel spune ca acest lucru poate duce la tratamente initiale nepotrivite si la intarzierea trimiterii catre un specialist. Pana la stabilirea diagnosticului, optiunile pot fi deja limitate. Recomandari practice pentru screening Dr. Patel ii incurajeaza pe pacienti sa respecte ghidurile de screening bazate pe dovezi si sa discute cu medicii lor. Femeile cu risc mediu ar trebui sa inceapa mamografiile anuale la varsta de 40 de ani. Femeile cu risc crescut (de exemplu, cu predispozitie genetica sau care au facut radioterapie la nivelul toracelui inainte de 30 de ani) ar trebui sa inceapa controalele mai devreme. Dr. Patel recomanda RMN mamar anual de la 25 de ani si mamografii de la 30 de ani, uneori insotite de ecografie, in functie de densitatea sanilor. Ideal, aceste investigatii ar trebui facute alternativ, la un interval de aproximativ sase luni intre ele. Colonoscopiile sunt recomandate la fiecare zece ani, incepand cu varsta de 45 de ani, pentru adultii cu risc mediu. Pentru persoanele cu istoric familial de cancer colorectal sau polipi, considerate cu risc crescut, colonoscopiile ar trebui incepute la 40 de ani sau cu 10 ani inainte de varsta la care a fost diagnosticata cea mai tanara ruda afectata. De asemenea, sunt indicate controale dermatologice regulate pentru depistarea melanomului si a altor cancere de piele. Ea atrage atentia asupra alunitelor sau petelor care isi schimba forma, au margini neregulate, culoare neobisnuita, sangereaza, formeaza coji sau sunt mai mari decat o guma de creion. Pentru autoexaminare, este important sa fie verificate si zonele mai greu de observat. Dr. Patel sugereaza sa ceri ajutorul unei persoane apropiate sau chiar al frizerului pentru verificarea scalpului. De asemenea, este recomandata verificarea zonelor mai putin vizibile, precum spatiile dintre degete sau alte portiuni de piele care nu sunt expuse frecvent la soare. Ea subliniaza ca screeningul este preventiv, nu alarmist. Verificarile facute din timp pot insemna tratamente mai simple, rezultate mai bune si vieti salvate.