Economic

Sapte echipe s-au organizat sambata sa gateasca live un meniu care a reunit retete locale si regionale, intr-un workshop colectiv menit sa sarbatoreasca diversitatea din bucataria romaneasca si placerea de a impartasi o masa buna si spiritul Micii Uniri. Atelierul de gatit, ajuns la cincea editie, sub umbrela proiectului "Amintiri austoase", s-a derulat in spatiile Conacului din Ceptura, Prahova si a fost coordonat de Chef Daniela Graura si Liviu Lambrino. "Mancarea este cel mai simplu liant" Ideea atelierului de gatit "Mica Unire in bucate" a venit natural, dupa ani de proiecte derulate de echipa "Amintiri gustoase" in toata tara, poveste Silvia Teodorescu, coordonatorul proiectului. "De ani de zile am tot vazut in tara ca oamenii se deschid si sunt mai dispusi sa vorbeasca unul cu altul dupa ce mananca impreuna si se cunosc intr-un mod mai intim, mai uman. Si, acum ca suntem intr-o perioada in care apare segregarea si tot felul de extremisme, este clar ca mancarea este cel mai simplu liant. Si nu puteam sa nu sarbatorim Mica Unire, toti romanii o sarbatoresc, fiecare cum poate, unii au mese in familie, altii mananca ce e specific la ei. Si am spus sa facem, vorba chef-ului Liviu Lambrino, sa facem un meniu de uniune nationala si sa alegem mancarea pe care orice roman ar putea sa o acceseze in tara si sa-i se sa fie familiara", dezvaluie Silvia Teodorescu. Prepararea meniului - care iti lasa gura apa doar cand il auzi detaliat - era, in timpul conversatiei cu Silvia, in plina desfasurare, cu cele sapte echipe impartite la fiecare masa de lucru, iar fiecare fel propus aduce cate ceva specific din regiunile istorice ale Romaniei. Primul fel este un unt de casa, cu paine prajita la jar si cu scalii de trufe. "Acest meniu este cumva gandit universal: daca untul de casa este specific, sa zicem, Tarii Dornelor, pentru ca acolo e si patria smantanii, a untului, al lactatelor de fermentatie, pana la urma, cu totii am inceput sa-l iubim, ca si-n Ardeal gasesti untul de casa. Si atunci cumva este un unt care iti spune mai mult despre zonele care sunt bogate in lapte, in pasuni, in cireze de de vaca, pentru ca se face din lapte de vaca, din smantana de vaca si avem trufe romanesti, pe care le radem peste untul de casa", explica Silvia. Astfel, acest aparent simplu unt de casa uneste zonele bogate in branzeturi si lactate, adica Tara Dornelor, Bucovina si Ardealul, cu painea la jar, care vine din Secuime, painea cu cartofi pe care o gasesti doar in Harghita si Covasna, care a fost adusa la eveniment de invitatii din Odorheiu Secuiesc, si trufele negre, care sunt originare din Prahova, judetul - gazda. Un alt fel gatit sambata este iar aparent banal, "MBS" - Mamaliga cu Branza si Smantana, mancarea anilor de studentie cu putini bani in buzunar. "Acest MBS reuneste branzeturi maturate din zona Munteniei, branza de capra, branza de vaca maturata cu trufe, mamaliga cu malai facut la moara, deci nu are gris, traditionale le oua, dar si aici, repet, venim cu trufe si cu smantana buna", povesteste coordonatoarea proiectului. Un preparat foarte laudat a fost si unul specific din Tara Dornelor, o ciorba ciocanesteana, reinterpretata cu pastrav afumat acrita cu gogosar murat. Nu au lipsit nici sarmalele "de uniune nationala", cu foi de varza si carne de porc si in frunze de vita, cu amestec se tocatura de piept de rata si vita. "Si sosul lor, ca le unim, provine din samurzac, sosul dobrogean cu rosii si mujdei, din Dobrogea, se extrage un pic din usturoi si se face un sos din reductie de rosii cu provenienta dobrogeana peste aceste doua tipuri de sarmale", explica Silvia. Iar la finalul mesei ajunge celebrul papanas, care este gatit in numeroase feluri in Romania, fierti sau prajiti, de diferite dimensiuni. "Noi vom face iar un papanas de uniune nationala, pentru ca avem papanajul traditional, care se face cu branza de vaci in compozitie, in gogosica pe care o prajesti, avem smantana din Tara Dornelor, dupa aceea avem dulceata de afine sau de visine din zona Valcea, facuta din livezi de un producator roman si la final venim cu ceea se serveste la Copsa Mica, o reductie, un fel de piure de mere. Noi vom face mere coapte, transformate intr-un piure si cu nuca caramenizata dulce-sarat", detaliaza ea. "Cate zone din Romania, cate amintiri se strang in aceste cinci preparate", intreaba retoric Silvia. La evenimentul de sambata au participat si s-au implicat la gatit si numeroase atelier interactive "emisari" si eco-destinatia Tara Dornelor, eco-destinatia Tara Hategului, zonele de semnatura gastronomica din tara si antreprenoriat gastronomice Tara Fagarasului, apoi Tinutul Buzaului, reprezentat de miscarea si asociatia Slow Food Buzau, si food hub-ul Civitas din Odorheiu Secuiesc. Slow Food & Travel Buzau, lansat si conectat interational de un bavarez Thorsten Kirschner - care este, pe scurt, un bavarez care s-a indragostit de o romanca la Paris - este cel cate a initiat miscarea Slow Food din Buzau, pe care a si conectat-o la reteaua internationala dedicata celor pasionati de preparatele facute in tihna. La baza consultant pentru dezvoltare, neamtul care acum vorbeste perfect romana nu a putut sa nu vada potentialul turistic al judetului Buzau si, dupa cativa ani de locuit in Capitala, familia Kirschner s-a mutat definit in judetul natal al sotiei. A cumparat un conac cu valoare istorica, Conacul Grigorescu din Ratesti, pe care l-a transformat in zece ani atat in locuinta de baza a familiei, dar si intr-o destinatie agroturistica. "Sotia este romanca, are si legatura cu Buzaul, dar de fapt eu am avut un proiect in Romania si am cunoscut-o pe sotia mea in Paris unde a a stat ca expatriat cam 10 ani si a revenit cu mine in Romania. Si am stat trei ani in Bucuresti si fiecare weekend ne-am plimbat la Buzau, bunica ei e din Sarata Monteoru si mi-a placut foarte mult si la un moment dat am spus "Hai!". Eu lucrez, sunt consultant pentru proiectele de dezvoltare, proiecte de dezvoltare economica, in Africa, in Asia, bilaterale, finantate de statul german. Si atunci, a fost acum 15 ani, in 2008 - 2009, cu criza, si mi-a placut foarte mult in Buzau. Si eu fiind consulat pentru dezvoltare, intotdeauna am perspectiva de consultant de dezvoltare: ma uit la un lucru si vad - bine, si ce nu merge - dar vad ce se poate face", a povestit presedintele si membru fondator al asociatiei, intr-o conversatie cu reporterul Mediafax. Infiintata si conectata la reteua internationala in 2024, Asociatia Slow Food & Travel Buzau are deja 35 de membri si organizeaza frecvent evenimente gastronomice sub titlul "Piata artizanilor", care au adus laolalta peste 25.000 de participanti, in Buzau, iar la jumatatea lunii martie vine si la Bucuresti, la Piata Florilor. Molcoma "invazie" a ardelenilor din Tara Hategului Si ardelenii coborat incet din Tara Hategului pentru a aduce la evenimentul din Prahova palinca de 50 de grade si pita cu untura si ceapa. Anca Rusu, neobosita promotoare a Tarii Hategului si a tinuturilor odata stapanite de dinozaurii pitici, a venit hotarata "sa converteasca" noi ardeleni, prin concursul cu probe de degustare, dans si test de cunostinte generale despre locul pe care l-a ales sa-i fie casa. "Ma bucur sa fiu astazi aici, desi noi, destinatie de ecoturism din inima Ardealului, suntem intr-un context usor ironic. Se sarbatoreste Mica Unire astazi, stim cu totii, ardelenii, in stilul lor molcom, nu au participat la prima unire, le-au mai trebuit inca 60 de ani pana au ajuns sa se uneasca cu restul tarii. Dar ne bucuram ca suntem aici si ca mancarea inseamna patrimoniu si este sarbatorita ca atare", a povestit Anca Rusu reporterului Medifax.