Cultura si divertisment

Nu mai putin de 168 de substante chimice create de om sunt toxice pentru bacteriile benefice din intestinul uman. Concluzia apartine unui studiu de amploare realizat de cercetatori ai Universitatii Cambridge si publicat in revista Nature Microbiology. In cadrul cercetarii, oamenii de stiinta au testat in laborator efectele a 1.076 de contaminanti chimici asupra a 22 de specii de bacterii intestinale. Rezultatele arata ca multe dintre aceste substante incetinesc sau blocheaza cresterea bacteriilor considerate vitale pentru sanatate. Bacteriile intestinale, tinte ale chimicalelor "Am descoperit ca multe substante chimice concepute sa actioneze doar asupra unui singur tip de tinta, de exemplu insecte sau fungi, afecteaza si bacteriile intestinale", a declarat Indra Roux, autoarea principala a studiului. Indra Roux este cercetatoare in toxicologie la Unitatea de Toxicologie a Consiliului pentru Cercetare Medicala (MRC) din cadrul Universitatii Cambridge. "Am fost surprinsi de faptul ca unele dintre aceste substante au efecte atat de puternice", a precizat toxicologul, citat de Children's Health Defense. Pesticidele si insecticidele, principalele surse Printre substantele identificate se numara pesticide utilizate in agricultura, inclusiv erbicide precum glifosatul si insecticide aplicate pe culturile alimentare. De asemenea, au fost identificate substante chimice industriale folosite in materiale plastice si produse ignifuge. Multe dintre acestea nu erau considerate periculoase pentru organismele vii, anterior. Bacteriile care ne mentin sanatosi Microbiomul intestinal uman este alcatuit din aproximativ 4.500 de tipuri diferite de bacterii. Fiecare joaca un rol esential in digestie, imunitate si chiar sanatatea mintala. De aceea, orice factor care perturba acest echilibru poate avea consecinte asupra starii generale de sanatate. Dezechilibrele acestui ecosistem sunt asociate cu afectiuni precum alergiile, problemele digestive, obezitatea sau slabirea sistemului imunitar. Chimicalele reduc eficienta antibioticelor Un aspect ingrijorator al studiului este faptul ca expunerea bacteriilor la poluanti chimici poate declansa mecanisme generale de aparare. Aceleasi mecanisme pot fi preluate si de bacterii patogene. Este favorizata astfel aparitia rezistentei la antibiotice, precum ciprofloxacina, utilizata frecvent in tratarea infectiilor bacteriene la oameni. In aceste conditii, infectiile de acest fel raspund tot mai slab la tratament. "Daca acest lucru se intampla in intestinul uman, infectiile ar putea deveni din ce in ce mai greu de tratat", avertizeaza cercetatorii. Microbiomul, absent din evaluarile de risc Cea mai mare problema este ca evaluarile standard de siguranta chimica nu iau in calcul microbiomul intestinal, potrivit profesorului Kiran Patil, coordonatorul stiintific al studiului. "Substantele chimice sunt concepute sa actioneze asupra unor tinte specifice. Insa datele noastre arata ca ele pot avea efecte neprevazute asupra bacteriilor intestinale", a explicat acesta. Inca multe necunoscute Echipa de cercetare a dezvoltat si un model de invatare automata care poate prezice daca substantele chimice industriale - fie deja utilizate, fie aflate in dezvoltare - ar putea dauna microbiomului. "Obiectivul este ca noile substante chimice sa fie dezvoltate de la bun inceput in asa fel incat sa nu afecteze sanatatea umana", au precizat cercetatorii. Desi bacteriile intestinale pot fi expuse frecvent la aceste substante prin alimente, apa si poluare, concentratiile exacte care ajung in intestin raman necunoscute. Cercetatorii spun ca vor fi necesare multe studii viitoare care sa monitorizeze expunerea reala a organismului uman. Pana atunci, specialistii recomanda masuri simple pentru reducerea expunerii: spalarea atenta a fructelor si legumelor si evitarea utilizarii pesticidelor in gradinile personale.