Politic-Social

Analiza este deja finalizata, iar ministrul Dezvoltarii, Cseke Attila, a explicat ca aceasta se bazeaza pe datele ultimului recensamant si pe criteriile prevazute de legea privind Planul de Amenajare a Teritoriului National. Potrivit ministrului, aproape jumatate dintre municipiile si o mare parte dintre orasele din tara nu mai indeplinesc pragurile legale de populatie. "La Ministerul Dezvoltarii am realizat o analiza strict profesionala, fara criterii politice, bazata pe Legea 351 privind Planul de Amenajare a Teritoriului National. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respecta criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orase, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori", a declarat ministrul vineri, la Sebes, pentru Alba24. Numarul de locuitori dicteaza limitele maxime ale salariilor O reclasificare administrativa, conform numarului real de locuitori - prin care unele municipii ar putea fi reincadrate ca orase, iar o parte dintre orase ca comune - are efecte directe asupra organigramelor din primarii si asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja corelate cu populatia actuala. Potrivit Legii-cadru privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare, indemnizatiile primarilor si viceprimarilor se calculeaza prin aplicarea unui coeficient stabilit in functie de numarul de locuitori ai localitatii la salariul de baza minim brut pe tara. In acelasi timp, salariile angajatilor din aparatul de specialitate al primarului nu pot depasi nivelul indemnizatiei viceprimarului, conform prevederilor legale in vigoare. Cu alte cuvinte, numarul de locuitori dicteaza limitele maxime ale salariilor. In cazul unei reclasificari administrative - de exemplu, atunci cand un municipiu este reincadrat ca oras - salariile si indemnizatiile personalului din aparatul administrativ se ajusteaza corespunzator noii categorii de localitate, in limitele maxime stabilite de lege, daca primaria nu a operat anterior actualizarile in functie de numarul real de locuitori. Dar exista si localitati care, in urma cresterii populatiei, ar putea fi promovate la rang de oras sau municipiu, cu efect invers. Analiza, bazata pe recensamant De asemenea, reclasificarea are impact si asupra numarului maxim de posturi din aparatul de specialitate al primarului, intrucat normativul de personal se stabileste in functie de populatia unitatii administrativ-teritoriale, conform prevederilor Codului administrativ si actelor subsecvente. Cseke Attila a subliniat ca, in prezent, analiza este "strict profesionala, realizata fara a lua in considerare niciun alt criteriu decat cele tehnice si legale", fiind efectuata in principal pe baza datelor din Recensamantul Populatiei. Totusi, oficialul a recunoscut ca exista "o diferenta semnificativa intre statutul administrativ actual si realitatea demografica reflectata in datele oficiale". Schimbarea rangului localitatilor se face doar prin lege Trecerea unei localitati la un rang superior se realizeaza doar la initiativa autoritatilor locale, in conditiile prevazute de Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national. Procedura presupune adoptarea unei hotarari a consiliului local, organizarea unui referendum local pentru consultarea populatiei, transmiterea solicitarii catre Guvern, care analizeaza indeplinirea criteriilor prevazute in anexa legii (numar de locuitori, infrastructura, servicii publice, dezvoltare economica etc.), si adoptarea unei legi speciale de catre Parlamentul Romaniei, prin care se aproba noul statut administrativ. Retrogradarea unei localitati la un rang inferior se poate realiza, insa, atunci cand se constata ca aceasta nu mai indeplineste criteriile legale pentru mentinerea statutului actual, numarul de locuitori fiind unul dintre principalele criterii. Desi legea nu prevede un mecanism automat de schimbare a rangului, Ministerul Dezvoltarii monitorizeaza periodic indicatorii locali (numar de locuitori, dotari, infrastructura etc.) si poate propune initierea unui proiect de lege de reclasificare atunci cand se constata neindeplinirea conditiilor legale. O decizie cu miza politica si economica Constatarile ministrului Attila Cseke arata ca un numar semnificativ de orase si municipii nu mai respecta de mult timp criteriile demografice minime prevazute de lege, insa nu au fost initiate demersuri legislative de reclasificare. Motivele sunt in principal politice, dar si economice. Retrogradarea unui oras la statut de comuna, de exemplu, este o decizie sensibila, perceputa de populatie ca o pierdere de statut, iar pierderea rangului urban ar putea afecta accesul la programe de finantare guvernamentala sau europeana.