Economic

Ministrul Investitiilor si Proiectelor Europene, Dragos Pislaru, a facut apel, intr-un interviu acordat Mediafax, la mobilizarea contractorilor pentru finalizarea investitiilor finantate prin Planul National de Redresare si Rezilienta, care ar aduce in economia Romaniei, intre 15 si 16 miliarde de euro, in doar 12 luni, cand a mai ramas pana la termenul-limita de implementare, rspectiv finalul lunii august 2026. Demnitarul a anuntat ca unele segmente din proiectele de infrastructura vor fi preluate in noul program de finantare al UE, SAFE, iar alte componente ramase in afara PNRR, prin programele de coeziune. La intrebarea reporterului Mediafax, seful MIPE a estimat in cand timp va putea ajunge Romania sa depaseasca pragul de 100 de miliarde de lei diferenta dintre incasarile si platile in relatia cu Uniunea Europeana. Soldul net al fluxurilor cu UE a ajuns la peste 70 de miliarde de euro la 18 ani si jumatate de la aderare. "Romania este un mare santier in acest moment" Reporter: Care este stadiul implementarii PNRR in momentul de fata? Aveati in plan, pentru septembrie, si un tabel de bord, aveati o serie de solicitari trimise ministerelor pentru a vedea care sunt proiectele lor prioritare care vor fi incluse pe lista. Ce puteti sa-ne spuneti despre demers? Dragos Pislaru: Cronologic, primul lucru pe care l-am facut la venirea in acest mandat de ministru a fost sa ma reasigur ca avem o discutie buna cu Comisia, am repus pe roate aceasta negociere pentru revizuire, care era blocata dupa un an de zile de discutii si, daca va aduceti aminte, am ajuns la un acord cu privire la valorile pe care le putem in continuare implementa in ultimul an -discutam de ceva care a inceput in 2021, mai avem un singur an - prin urmare era crucial ca sa revedem ce nu se mai poate implementa pana pe 3 august 2026, unde au fost acele erori de achizitii publice, sa existe recunoasterea ca sunt lucruri pe care nu mai ai cum sa le remediezi si sa poti sa te inchizi pe unPNRR revizuit, care sa aduca predictibilitate, adica sa stie lumea ca, domnule, vin banii in continuare, dam drumul, sunt, se fac plati si asa mai departe. Si asta a fost rezultatul negocierilor cu Comisia Europeana, l-am repus pe fagas si am avut memorandum in Guvern si am stabilit care sunt in termenii mai tehnici, componentele si investitiile, ce este pe zona nerambursabila, aceea pe zona rambursabila. Aici scopul a fost sa ne asiguram ca toate proiectele mature sunt puse pe componenta de fonduri nerambursabile, de granturi, cum le spune, ca sa fim siguri ca nu pierdem niciun euro din suma respectiva. Si dupa ce am facut aceasta asezare, am intrat in al doilea exercitiu foarte dificil, si anume, plecand de la realitatea aceasta care este oarecum mahnitoare, si anume ca s-a supracontractat masiv pe PNRR, adica pe 100 euro din PNRR s-au pus 300 euro sau, cifre mai exacte, din 28,5 miliarde de euro cat era PNRR-ul Romaniei, s-au contractat 47,4 de miliarde de euro. Reporter: Dar de ce s-a intamplat asta? Dragos Pislaru: Pentru ca a fost o abordare de de tip preelectoral populist, in care, daca ar fi sa o pun stiintific, sa spunem, a existat o gandire de tip "investment-led", adica cumva sa investim masiv pe ideea ca daca investim masiv, tara redemareaza economia genereaza venituri si poti sa-ti inchizi inapoi veniturile bugetare. Partea proasta a fost ca aceasta supracontractare, in primul rand, n-a fost neaparat supracontractare de calitate in toate cazurile, al doilea aspect important este ca atunci cand tu supracontractezi pe un deficit bugetar in crestere si, pe partea cealalta, ai masuri populiste de bani dati din elicopter, in mod evident nu mai spatiu de investitii. Si atunci se ajunge in ceea ce as putea spune ca devenise ceva caracteristic: pe cine stii la nivel guvernamental sau politic ca sa suni sa-ti puna factura in partea de sus a stivei, in conditii in care Ministerul de Finante inchisese robinetul si spunea: "Nu, eu nu pot sa platesc decat proiecte de 10 lei, nu pot sa platesc proiecte de 30 lei". Si aici a fost cea mai mare problema, ca aceasta supracontractare care a fost, i s-a dat si o baza legislativa, un HG in care putem sa ne ducem 30% ,dupa aia s-a depasit si prin fractioare si printr-o cofinantare nationala mult mai mare decat cea uzuala ne-a dus la aceasta realitate si inca o data vedem ordinul de marime. Reporter: Da, sunt multe miliarde diferenta. Dragos Pislaru: Exact. Si atunci, practic, dupa ce stiam, am cam reclarificat pe ce investitii si componente ne aflam, am facut al doilea pas de buna gospodarire impreuna cu prim-ministrul, am impins acea ordonanta de urgenta, si cu ministrul de finante - pentru ca Ministerul de Finanante are exact problema asta: "Eu am 100 euro, trebuie sa pot sa ma asigur ca platesc proiecte care se si termina" - ca una este sa incepi de toate si sa nu termini nimic, pentru ca de asta este de fapt simptomatologic, noi am inceput foarte, foarte multe (proiecte - n.r.), bine, acolo unde le-am inceput, altele sunt doar pe hartie - si ordonanta aceasta spune ca acoli unde nu s-au inceput, le lasam pe altadata, acolo unde s-au inceput, hai sa vedem ce prioritizam, ce putem face pana intr-un an de zile, pana in 31 august 2026. Si a venit acesta OUG (OUG 41/2025, publicata in Monitorul Oficial pe 19 august - n.r.), in care exista aceasta cerinta la toate ministerele sa transmita prin memorandum lista de proiecte de pe PNRR. Reporter: Deci pana acum nu stim, nu avem o lista finala, inca nu au trimis toate ministerele? Dragos Pislaru: Pana la data si ora acestui interviu, toate ministerele, in afara de Ministerul Dezvoltarii, au transmis o forma sau chiar au terminat avizarea, fiind foarte probabil ca in aceasta saptamana sa avem marea aprobare a memorandumurilor, lucru care ne-ar aduce evident catre acea zona in care, la dupa 5 ani de la inceputurile PNRR-ului, sa avem lista de proiecte de investitii care se realizeaza din PNRR. Si cand zic lista, nu ma refer la portofolii, ci la lista exacta de proiecte. Discutam de peste 15.000 de proiecte, ca sa intelegem. Romania este un mare santier in acest moment si ceea ce as vrea sa se intample odata cu transparentizarea aceasta este, o data ca cei care sunt parinti sa stie ca trebuie sa le termine si sa se grabeasca si sa inteleaga ca sunt prioritizati pentru plati. Al doilea mesaj foarte important este ca, odata ce faci acest lucru si faci transparent, as vrea sa avem o presiune din partea intregii societati pentru indeplinire a acestor proiecte-cheie, pentru ca - si asta cumva iarasi nu s-a prea inteles: data-limita de 31 august 2026 este data-limita 31 august 2026, nu se poate sa existe amanari sau sa se zica ca "Hai ca merge si asa, hai ca gasim, hai ca o sa vedem ce o sa fie", aici nu conteaza pe cine stii politic, pentru ca tot 31 august 2026 o sa fie termenu. Si asta iarasi este ceva unde aceasta gandire ca gasim noi, o sa gasim noi ceva, sa exista solutii, nu exista cand ai o data limita, "deadline" se numeste data-limita la care mort, copt trebuie sa termini proiectul. Reporter: Deci saptamana aceasta am putea avea memorandumul cu proiectele? Dragos Pislaru: Saptamana aceasta o sa avem un sir de memorandumuri, patru au fost deja aprobate acum doua saptamani si acum ar urma sa avem grosul. Vorbim de 19 ministere si institutii publice, pe patru deja le-am rezolvat si acum avem restul ministerelor care, repet, sunt in proces avansat sau deja avizat si mai ramane doar Finantele, deci suntem destul de avansati. Reporter: Si spuneati ca vreti sa le publicati si pe internet, sa le poate vedea toata lumea. Dragos Pislaru: Dupa ce avem toate aceste informatii, este dorinta mea si este ceva pentru ce-I multumesc si domnului prim-ministru, pentru ca asta de fapt este ideea: sa pui transparent, predictibil informatia la liber ca sa poata sa vada oricine din tara asta, inclusiv poate mai ales mass-media, care este situatia proiectelor. Si, asa cum am promis, pana la sfarsitul acestei luni, o sa fie publicate. Reporter: Mai sunt doua saptamani, sunteti sigur? Dragos Pislaru: Da, sunt in continuare perfect constient ca am promis lucrul asta si vreau sa ma tin de lucrul asta. Mi se pare un lucru crucial pentru sanatatea PNRR si cred ca va fi de foarte bun augur sa putem cu totii urmari pentru ca nu e un proiect al MIPE sau al ministrului, este un proiect al societatii si, da, as vrea sa iesim din logica "Ce n-a mers in PNRR" si sa intram pe logica "Avem peste 15.000 de lucruri care se fac in tara asta din care o parte deja sunt finalizate". De ce au picat proiectele din PNRR Report: Ati primit intrebarea asta de cateva ori - "De ce am am pierdut cele 7 miliarde din PNRR" care erau diferenta dintre 15 si 8 miliarde pe imprumuturi, iar dumneavoastra ati insistat si am inteles logica ca nu mai aveam cum sa ne imprumutam de banii acestia. Se pierd acesti bani la la sfarsitul lui august 2026 sau se pot imprumuta ulterior? Dragos Pislaru: Deci este o logic tip "paharul jumatate plin - paharul jumatate gol". Motivele pentru care sunt o serie de proiecte care pica din structura PNRR vin de la achizitii publice care nu au fost facute pana la capatul respectand legislatia europeana, vin din faptul ca nu au fost facute demersurile la timp si nu se mai pot termina, nu mai exista prin scenariu prin care se pot termina proiectele respective. Si al treilea motiv este legat de faptul ca acuma, chiar daca, sa zicem, am insista sa convingem Comisia Europeana ca unele proiecte, totusi, s-ar putea face, teoretic, cu un risc, Comisia Europeana spune: "Bun, dar de ce sa-ti asumi riscul asta in conditiile in care tu ai oricum un grad de indatorare mare si mai ales un deficit bugetar mare si atunci nu ai spatiu fiscal ca sa-ti ingramatesti acum, in 2025-2026, proiectele respective?" De aceea logica a fost ca pentru proiectele care sunt strategice si care nu raman in PNRR mai degraba sa le mut pe coeziune, unde am un regim mult mai bun si o perioada de implementare pana in 2029, deci practic ies din aceasta data-limita ferma pe care o aveam. Fiind bani pe imprumut, depinde, repet, cum privim lucrurile. Era nevoie si de restul acestor investitii de circa 7 miliarde care acuma nu se mai finanteaza pe PNRR? Da! Le vom continua? Cel mai probabil, da. Cand? Cel mai probabil fazat in functie de capacitatea bugetara pe care o avem. Eu recunosc: acuma sunt mai putin ingrijorat de faptul ca avem aceste 7 miliarde mai putin imprumutate, ci sunt mai ingrijorat ca cele pe care le avem, 21,5 miliarde, sa fie implementate. Adica pana la urma, repet, problema de fond pe care am avut-o pe PNRR a fost o lipsa de intelegere a modului in care functioneaza PNRR-ul si aceasta supracontractare masiva, care a dus practic la crearea unor asteptari acolo unde nu existau resursele in spate. Deci a fost practic o mare pacaleala, o mare minciuna, in care pe de o parte se contractau, pe de alta parte, Ministerul de Finante inchidea robinete si nu se faceau platii. Reporter: Poate era ca in cazul supravanzarii de bilete de avion, adica se gandeau ca oricum nu se termina niste proiecte si raman fix pe suma respectiva... Dragos Paslaru: Pentru multi dintre clientii PNRR-ului, sa le spunem asa, faptul ca au semnat un contract de finantare a fost suficient in perioada electorala sa poate sa defileze cu acel contract si sa-si obtina obiectivele politice. Pentru o buna parte din acestia, nu conteaza cand... Aici o sa introduc un lucru in care o sa fiu putin mai taios: In Romania, din cauza faptului ca sunt undeva la 85% din unitatile administrativ-teritoriale care nu-si acopera cheltuielile proprii cu venituri proprii, se creeaza in esenta o relatie clientelara intre unele unitati administrativ terioriale si bugetul central. Practic, eu degeaba fac strategii sau incerc sa ma dezvolt la nivel local, pentru ca depind de finantarea de la nivel central. Si atunci se ajunge in situatia in care conceptul de nu sunt bani devine relativ. Adica in functie de pe cine cunosc, de cat de sus sunt in partidul care trebuie, de ce relatie am, primesc banii sau primesc banii. Si, practic, in loc sa fie ceva in care eu imi fac un plan sa dezvolt tara pe criterii obiective si legate de prioritatile cele mai mari, se transforma, peste, sa zicem, niste proiecte clare gen autostrazi, pe care n-ai cum sa nu le pui, se transforma intr-o ecuatie a relatiilor si a legaturilor pe care le ai inclusiv la nivel politic. Si acuma eu ce incerc sa fac si ce incearca acest guvern sa faca este sa scoata elementul de subiectivism si in acest moment va marturisesc ca foarte, foarte multe batalii au fost facute pe tema: "Pai, dar cum? Eu am semnat proiectul respectiv si stiu pe cine trebuie in partid". Si, bun, raspunsul este: "Ai inceput proiectul?", "Nu", "Il termini pana la termen?", "Sigur", "Cum il termin? In ce mod poti faci un grafic de lucrari sa il termini cand nici macar n-ai inceput achizitia?". Si ideea aceasta ca nu sunt bani si ca in acelasi cadru unii oameni care au fost gospodari au inceput, au demarat si sunt finalizati sau aproape finalizati si altii nici macar n-au inceput iti arata ca nu tine numai de conditiile specifice de birocratie romaneasca, ci, repet, cat de bun gospodari sunt cei care au demarat proiectul. Reporter: Si de mentalitate. Dragos Pislaru: Si acum suntem in aceasta situatie in care se face o triere, mai ales in functie de progresul fizic si mai ales in functie de faptul ca oamenii s-au apucat de proiectele respective. Reporter: Deci avem 15.000 pe ultima faza, cam din cate? Aveti idee cate erau initial? Dragos Pislaru: Universul este inca necunoscut, dar dupa cum va puteti imagina, discutam de peste 25.000 din diferentele pe care le aveti. Este adevarat ca proiectele acelea mari de infrastructura sunt pe valori foarte mari, de miliarde, deci sunt cateva proiecte foarte, foarte mari care acuma coboara din PNRR. Dar undeva ne uitam la un univers intre 15.000 si 25.000 de proiecte, unele dintre ele fiind de fapt mai degraba idei decat proiecte, pentru ca repet, n-au inceput lucrari. Dar ceea ce pentru mine acum si pentru acest guvern ceea ce este prioritar este sa terminam cu tocmai legenda PNRR. In general, in discutiile pe care le-am avut in ultimele luni cu mass-media, intrebarile le-am primit pe spitale, pe autostrazi, acolo unde si mass-media avea macar o idee ce sa intrebe. Dar daca in acest moment mass-media ar vrea sa intrebe: Domnule, ce firme digitalizati sau ce autoritati locale fac CAV-uri (centre de colectare prin aport voluntar - n.r.) sau ce localitati autoritati locale fac "Valul renovarii"? Niciodata n-a fost publica in vecii vecilor o lista in care sa puteti sa stiti despre cine e vorba si care e stadiul. Si mie mi se pare ca, cu un an inainte, mai putin de un an, este foarte, foarte important sa ai aceasta claritate. Daca vrei sa le si implementezi, bineinteles. Reporter: Mai aveam niste intrebari mai statistice, dar nu stiu daca este cazul acum, in contextul descris, cum ar fi un Top 10 al celor mai mari destinatari finali, cine a primit cele mai mari finantari? Din cate stiu, ar fi Compania Nationala de Investitii? Dragos Pislaru: Aici este de fapt dificultatea, pentru ca - si asta este cumva o negociere pe care am avut-o chiar in Parlamentul European, ca europarlamentar care discut cand negocima regulamentul si am cerut acest gen de transparenta, sa vina statele membre si sa arate cui, unde a ajuns banii . Noi avem o multime de beneficiari intermediari, cum este CNI, care se ocupa de proiecte de infrastructura, evident ca CNI-ul este unul unul dintre cei mai mari sau poate chiar cel mai mare dintre beneficiar. Dar ceea ce este important e ca acolo unde ai valori unitare mari, gen transporturi sau energie sau alte elemente de acestea de infrastructura mare, vei avea evident si clientii cei mai, cei mai mari, adica ne putem astepta la aceste lucruri. Ceea ce cred ca este important este ca nimeni n-a facut o evaluare, de exemplu, pe beneficiari privati si nu va pot oferi in acest moment o imagine, pentru ca pana nu am toate memorandumurile ca sa pot sa inteleg care este orizontul complet al proiectelor pe privat, nici eu nu am avut intern astfel de de statistici. Le-as fi putut avea aproximative, adica din valoarea contractata. Reporter: Da, ar trebui sa putem avea date defalcate si pe UAT-uri, pe sectoare. Dragos Pislaru: Exact. Eu ce va pot spune este ca in acel tabel de bord vom putea face exact chestia asta: filtrare dupa public/privat, ca sa pot sa inteleg care este valoarea conctractelor, ce plati s-au facut, adica nivelul de detaliu va fi foarte mare si o promisiune aditionala este ca datele vor fi deschise. Asta este o promisiune importanta, adica veti putea descarca formatul Excel, nu PDF. Reporter: Deci nu o sa avem un PDF scanat... Dragos Pislaru: Veti putea descarca datele, daca imi permiteti analogia, la ca la datele de la alegeri, unde poti sa faci o filtrare si dupa aceea sa-ti descarci componenta respectiva filtrata din baza de date. Acolo vreau sa ajungem si veti vedea in scurt timp lucrul asta facut. Am avut chiar astazi o intalnire cu expertii Bancii Mondiale cu care lucrez la partea aceasta de baza de date, vizualizare. Reporter: Ce facem cu proiectele care nu mai intra in PNRR? Precum segmente din A7 si A8? Si cam cand gasim o sursa, sa stim sigur ca am avea o sursa de finantare pentru ele? Dragos Pislaru: Avem asa: in primul rand am fost la Bruxelles sa discut cu vcepresedintii executivi, cu doamna Roxana Minzatu (Drepturi sociale si competente, locuri de munca de calitate si pregatire - n.r.) si Raffaele Fitto (Coeziune si reforme - n.r.), aceasta mutare de pe PNRR pe coeziune, pentru ca sunt miscari mari. Si anuntasem, cred ca saptamana trecuta, ca am obtinut acordul dumnealor si vom lucra impreuna ca sa facem lucrurile acestea cat mai repede si cat mai simplu. La ce ne referim? Ne referim la doua lucruri. Ne referim la zona de spitale, unde stim ca pe PNRR ambitia era mult mai mare initial decat cele opt care raman acum. Deci opt sunt confirmate pe PNRR - si cand zic ca raman pe PNRR, atentie, sa interpreze toata lumea la fel - asta inseamna ca se termina opt spitale inainte de 31 august 2026, ceea ce ar fi de nemaiintalnit pentru Romania vreodata. Si acum avem inca opt spitale pe care le mutam pe coliziune, pe programul de sanatate: O valoare per total de circa un miliard de euro, din care vreo 600 de milioane incercam sa le alocam acum, sperand ca din economii si din alte lucruri acoperim restul. Cea de-a doua mare mutare ar putea sa fie in jurul infrastructuiri de transport si acum imi dadeam seama ca dumneavoastra mentionati A7 si A8, sunt acele segmente care intr-adevar au pierdut statusul de PNRR din cauza achizitiilor puublice, numai ca ele sunt aproape terminate, 90 si ceva la suta si ar fi numai decontarea ultimilor cheltuieli pentru punerea in functiune sau lucruri de genul acesta, valoare mica, dar majoritatea celorlalte lucruri sunt alte proiecte de infrastructura gen metrourile Bucuresti si Cluj, proiecte de feroviar care au fost mutate, deci proiecte care au iesit din PNRR si sunt de o valoare de cateva miliarde de euro si se discuta prinderea lor pe coeziune. Pentru mine ce a fost o prioritate cruciala a fost sa rezolv A7, A8. Deci ce nu in PNRR - si in PNRR avem pe grant A7, deci asta este extraordinar, ce nu e pe PNRR sunt A7 care este aproape gata, gata si care repet o sa mai primeasca doar niste bani sa inchida, de pecoeziune, sume foarte mici. Si ce era important erau bucatile acelea care erau de valori mari, capetele de pe A8 si ultimul segment de A7 care sa inchida practic Pascani - Siret, ca sa-mi inchida ca noi avem Bucuresti - Pascanie si cu asta era inchisa, si de acolo capetele respective si sunt valori mari. Si avem aceasta stire foarte insemnata ca acestea se vor finanta in SAFE (mecanismul european Security Action for Europe - Actiunea pentru securitatea Europei - n.r.). Reporter: Dar mecanismul SAFE nu era destinat pentru aparare? Dragos Paslaru: Asta este tocmai discutia care a avut loc, ca pentru modul in care este plasata strategic aceasta autostrada si capetele respective mai ales sunt, in interpretarea si a Comisiei Europene si a noastra, proiecte duale pentru ca bineinteles ci ajuta inclusiv la logistica de care am avea nevoie in cazul unor operatiuni militare. Reporter: Deci aceste capete sunt pe lista cu proiecte trimise de Romania Comisiei Europene pentru a fi finatate prin SAFE? Dragos Pislaru: Ce este important este ca exista asa: o lista de inzestrare strategica a Armatei, ca va avea caracter cvasiconfidential, aici trebuie sa vorbiti cu ministrul Apararii, si exista niste proiecte care sunt legate de rutier si feroviar, din care ce stim cu subiect si predicat, sa zicem asa, ca se finanteaza aceste capete si ce mai trebuia pe A7, A8 si bineinteles restul proiectelor cat mai in cap, pentru ca inca acolo este o marja de manevra, pe feroviar. Dar cu acest ansamblu - PNRR revizuit, coeziune cu mutari si SAFE, ne inchidem practic Autostrada Moldovei, inclusiv cu partea de Unirii care era prinsa in PNRR si cu cea mai mare parte din proiectele de feroviar, pentru ca aici stiu ca sunt inca discutii pana nu vedem exact cum se impart intre cele trei programe si aici Ministerul Transporturilor detine cheia de alocare, consultarile cu Comisia, nu vom putea clarifica in ansamblu pe toata infrastructura. Recunosc ca fiecare cu bucatica lui. Pe mine ma intereseaza in acest moment sa fiu sigur ca mi-e foarte, foarte clar ce se finanteaza PNRR, ca sa ma asigur ca exista presiunea la randul meu pe care o pot pune ca acele proiecte pe PNRR se termina la timp, pentru ca coeziunea merge in 2029, SAFE ul merge si mai incolo. Si atunci problema-cheie este sa le luam in ordinea datelor-limita. Si daca acuma nu ne tinem de PNRR, nu mai avem aceasta oportunitate ulterior. De aceea de aici vine aceasta, sa spunem,urgenta legata de PNRR. Un plan de tara pentru viitoarea programare Reporter: Ajungem acum si la intrebarea privind gradul de absorbtie si pe actualul exercitiu financiar. Si daca avem acum o idee cam cat o sa primim pe urmatorul cadru financiar multianual? Dragos Pislaru: Exista acum, evident, simulari pentru viitorul exercitiu financiar. Comisia Europeana pleaca de la un buget de doua trilioane pe care l-a pus public la nivel comunitar. La un buget de 2 trilioane partea alocata Romaniei, in primul compartiment, acela pentru planul national si regional, peste 60 de miliarde de euro. Reporter: Este oare mai mult sau mai putin decat cel actual? Dragos Pislaru: Depinde de cum calculezi, pentru ca daca calculzezi politica agricola plus coeziune, suntem mai bine. Daca calculezi politica agricola plus coliziune plus PNRR nerambursabil, incepi sa te apropii. Daca tineti minte s-a vehiculat in Romania cele 80 de milioane de euro, daca mai tineti minte, la un moment dat au fost calcule insumate, inclusiv eu ca europarlamentar le-am facut, si era 80 de miliarde. Deci PNRR, cu tot cu partea de imprumut, plus coeziune, plus agricultura, era 80. Imprumuturile in PNRR erau 15, daca scazi din 80, iti raman 65, iar acum avem 60. Dar, atentie, acum avem 60 numai din prima componenta. Avem a doua componenta care e de 400 de milioane de euro pentru zona de competitivitate, unde logica este in functie de cat de bine pregatit esti si ce proiecte pui pe masa la nivel european, care bifeaza prioritatile Uniunii Europene, trage bani de acolo. Si, evident ca Romania trebuie sa-si propuna sa gestioneze bine astia 60 si in acelasi timp sa traga cat mai mult din componenta de 400, pentru ca te poti duce, va dati seama, 400 de miliarde este o suma generoasa, adica poti sa iesi de acolo o gramada de bani Pe de alta parte, daca nu-ti faci lucrurile bine si esti reactiv si zicea eu ma multumesc, 160, cei 400 o sa ajunga sa fie impartiti intre Franta, Germania, Olanda, tarile care sunt mai cu pedigree. Si aici ajungem la inca un detaliu important: Romania ar trebui sa cam termine programarea asta pana in iulie 2027, deci nu foarte mult de acum incolo, iar in mod normal programare pentru cei 60 de miliarde, acest plan national si regional, ar trebui sa o faca MIPE, deci cumva sa ne ocupam noi de coordonare. Reporter: Sa vedem ce ramane si din PNRR. Nu va bazati si pe aceste proiect sau ideile oarecum mature? Dragos Pislar: In mod evident vom fi intr-o situatie mult mai buna decat anterior pentru ca vom avea ceea ce se numeste o teava de proiecte, "pipeline", si aceste lucruri sunt prioritare. Dar, spre deosebire programarea de data trecuta, unde programarea a fost un fel de pont de Craciun, care s-au pus foarte multe globulete, de toate felurile si s-au disipat bani in toate colturile, asa cum vad eu de exemplu programarea acum si m-as bucura sa fie chiar abordarea Guvernului, este ca avem intr-adevar un plan de tara. Adica cumva sa intelegem care sunt obiectivele Romaniei si care sunt investitiile-cheie pe care ni le propunem fara ca sa mai facem aceasta sprayere (intindere - n.r.) si imprastiere in toate felurile. Adica cumva sa spunem: ok, din banii nationali ne finantam niste lucruri, din banii europenii, ne finatam niste lucruri. Pe banii nationali, putem sa ne sprayem mai mult, pentru ca avem bugetele clasice, pe fonduri europene, hai sa stam pe lucurile care sunt absolut prioritare, de genul ca daca in Romania in sfarsit decide ca educatia sa fie prioritara, poate ca ar fi momentul sa ne asumam ca investim cu ajutorul acestor bani acei 6% pentru educuatie. Si este mai mult fezabil ca intr-o combinatie national cu fondurile de acest tip sa investesti linistit sumele de care discutam. Dar pentru asta ne trebuie un proces asezat, un proces care sa plece de la lectiile invatate de pe PNRR, deci fara sa te arunci mai mult decat iti permiti. Daca ai proiecte, intr-adevar le poti folosi ca proiecte de la care sa pleci, dar asta nu inseamna deloc ci acelea sunt cele mai bune proiecte pe care le poti avea. Ca sa dau un exemplu de logica pe care o vad elementar schimbata: tot ce inseamna utilitati publice sau companii publice n-ar mai trebui finantate direct de la buget. Ar trebui sa se finanteze pe piata financiara pentru ca sunt utilitati care incaseaza tarife si atunci trebuie sa ies din din logica populista ca tarifele de fapt sunt subventionate complet de zona publica, pentru ca vreau sa castig alegeri si trebuie sa ajung intr-un echilibru intre posturile pe care le are populatia si faptul ca aceste companii, evident, cu o finantare pe care la care te poti gandi, sa zicem, creezi un fond suveran sau un equity fond national prin BID - Banca Investitii si Dezvoltare care sa le dea un capital, sa le imbunatateasca balanta si expunerea pe care o au si dupa aceea sa le scoata frumos pe piata, pentru ca, pana la urma, in alte state membre ale Uniunii Europene lumea se bate sa poata sa investeasca in utilitati. Reporter: Noi nu avem nici acea banca intr-o forma finala. Dragos Pislaru: Avem acum banca, acum banca se capitalizeaza. Dar ne uitam la o perspectiva de 2, 3, 4 ani de acum incolo, unde, cel putin pana acum nu aveam deloc, acum avem, a inceput sa fie finantata, sper sa o ducem repede la un miliard de euro capitalizare. Si de aici, "The sky is the limit", cum zic englezii, adica chiar poti sa ai o aspiratie de a te duce intr-o zona in care sa scoti utilitatile - apa-canal, energie si toate celelalte, deseuri - sa le scoti din zona de finantare bugetara Reporter: Dar ce se intampla in cazul proiectelor gen reactoarele modulare mici din SUA, care au fost considera putin profitabile si nu au atras finantare din partea companiilor si a picat? Dragos Pislaru: Cred ca inclusiv acest proiect, trebuie sa ne uitam la el. Acum este o diferenta intr-o zona de utilitati care nu presupune neaparat ceva foarte riscant sau tehnologie inovatoare, unde teoretic ai o baza de clienti si niste venituri recurente, de aceea, in pietele asezate din lumea asta lumea se bate sa investeasca in utilitati. E cel mai simplu mod de a avea o baza constanta si un venit si o profitabilitate, care nu trebuie sa fie neaparat extraordinara, dar sa fie macar peste dobanda de referinta in tara respectiva. Si lucrurile acestea se pot aseza. Care este marele avantaj al scoaterii pe piata acestor utilitati: ca tu ramai cu expunere de garantii, sa spunem, deci instrumente financiare, dar scoti totul din buget. Deci practic iti descarci deficitul bugetar. Si asta este ceva la care la noi nu s-a ajuns, la acesta sofisticare. Exista si contraexemple, exista utilitati care s-au imprumutat la banci, dar mult prea putin fata de potential. Si ca sa inchid paranteza, inseamna ca ar insemna ca pentru infrastructura de baza, gen utilitati si apa- canal si alte lucruri, sa incep sa le scot de sub buget si sa introduc instrumente financiare, pentru niste proiecte de transport, daca au mai ramas, sa vad poate imi iau cateva proiecte pe care nu le mai fractionez, nu mai pretind ca sunt mai mici decat sunt, deci vad cum le prind, ca sa stiu ca am inchis practic conectivitatea nationala pe feroviar, rutier si in rest, ma concentrez poate pe capital uman, pe alte lucruri care sunt cruciale, pe competitivitate, generic si educatie. Noi spuneam iarasi foarte, foarte important. Dar acuma anticipam niste lucruri care vor fi la timpul lor. Ceea ce este insa foarte important este ca iesim dintr-o zona de negura de PNRR, cu multe intrebari defensive - cum s-au pierdut, cum au avut intarziere - intr-o logica in care constatam - si asta va fi fascinant cand va veti uita si dumneavoastra pe harta proiectelor, acopera o tara intreaga, peste 15.000 - si practic toata tara noastra este de fapt un mare santier in acest moment si cred eu ca in momentul in care oamenii vor incepe sa inteleaga ce este PNRR, care este finantarea europeana, vom atinge aceasta finantare, inclusiv coeziunea, am discutat mai putin despre perioada actuala -atunci poate ca lumea va capata mai multa incredere c,a de fapt, Uniunea Europeana chiar ne este aproape si ca toate aceste lucruri fac parte din realitatea cotidiana, nu numai promisiuni. Pe partea de coeziune, noi aducem, acum, pentru ca s-a asezat programarea si incercam sa mergem cat mai repede, in fiecare an, minim 5 miliarde. Avem cam 4,7-4,6 miliarde pe 2024 si anu urmator 5 miliarde si peste. Reporter: Aceasta este ultima intrebare: care este gradul de absorbtie in momentul de fata, daca stam mai bine fata de celalalt cadru financiar multianual si cand credeti ca vom depasi pragul acesta de 100 de miliarde al soldului net Dragos Pislaru: Acum avem 105 miliarde de euro incasari, cu 34 plati, deci avem net cam 71 de miliarde de euro. Apoi avem asa: daca ar fi 13,5 miliarde numai din PNR, dupa care, pe coeziune, noi am cheltuit acum din 31, am cheltuit deja ca plati efective undeva spre sase, deci ar ramane 25 (miliarde de euro - n.r.). Daca adaugam 25 cu 13, inseama ca in 2029 cand se termina actuala perspectiva financiara, depasim 100 net. Nu chiar, pentru ca mai sunt si cheltuieli. Dar, daca punem si fondul social climatic si fondurile norvegiene si toate cele, cu siguranta depasim. Deci sa zicem 2029 - 2030 depasim 100 de miliarde de euro soldul net. Dar deja faptul ca avem un sold de 70 de miliarde de euro este extraordinar. Si, ca sa lum o rata de absorbtie ca sa intelegem mai clar pe ce cifre stam, noi avem in acest moment cam 5,9 miliarde de euro plati, din care 5,4 miliarde sunt bani europeni, deci fonduri UE, care inseamna cam 17,5%. Asta este o cifra de absorbtie. Daca e sa o luam invers, cat am si primit deja, am primit 5,3 miliarde de euro,care sunt 17,1%, media europeana fiind in acest moment 12,3%, suntem peste medie. Reporter: Si credeti ca in urmatorii aproape cinci ani vom ajunge aproape de, sa zicem, 90%? Dragos Pislaru: Eu cred ca, asa cum s-a intamplat si in ciclurile trecute, avem acel grafic care arata un inceput foarte, foarte lent, dupa care exista o curba de crestere. La noi va fi un pic diferit tura aceasta, pentru ca, introducand, de exemplu spitalele sau alte obiective de pe PNRR care sunt gata, mature si absorb bani imediat, vom avea un boost (avans - n.r.) anul viitor semnificativ in banii europeni trasi. De exemplu la spitale, si aceste opt spitale trebuiau si ele terminate pana pe 31 august 2026 si bun, nu le terminam chiar pana pe 31 august poate pe toate, dar tot ar trebui sa fim aproape gata cu ele. Deci asteptarea mea e ca in 2027 ar trebui sa fie gata si astea opt si atunci inseamna inca 600 de milioane de euro trase. Deci sunt niste lucruri care arata bine, pentru ca vii cu proiecte acestea mature care pot trage banii foarte bine. Reporter: Deci aici 17,5% este absorbtia pe tot CFM sau doar coeziune? Dragos Pislaru: Doar coeziune. Sunt trei chestii mari: politica de coliziune, politica agricola si PNRR si agricola n-am pus-o deloc, fiind impartita in doua tipuri de plati - platile directe si platile pentru dezvoltare rurala. In perspectiva aceea viitoare de 60 de miliarde, suma e pentru tot. Reporter: Eu sper sa nu ne trezim pe 31 august 2026 ca nu suntem pe nicaieri cu lista. Dragos Pislaru: Este foarte simplu. Adica vedeti, eu am intrebari in conferintele de presa, de obicei: "Cum stam cu spitalul sau cu o autostrada?". Acum o sa va uitati in tabloul de bord si o sa vedeti avem intarzieri la proiectele respective ce facem: Deci asta o sa se schimbe in acest moment focusul de la atragem cu forcepsul informatie cu privire la stadiul proiectelor, la a inteleg de ce nu se misca, ceea ce eu ma astept sa reprezinte elemente pentru o motivare aditionala. Adica asta inseamna sa vedem daca sunt intarzieri legate de avize, ele devin prioritare. Daca sunt lucruri care tin de constructor, apare presiunea. Adica sunt elemente de natura sa creeze, pe de o parte predictibilitate pentru cei care lucreaza in santierele respective, sa stie ca, cu cat termina mai repede, cu atat isi vor lua banii mai repede, ceea ce foarte important, pentru ca, pana la urma, in ultima perioada au fost cazuri in care constructorii au lasat-o mai usor pentru ca am vazut ca facturile nu mai sunt mai platite, se uitau la televizor, si vedeau ca se taie, asa si pe dincolo, ca nu mai sunt bani. Si cumva este nevoie sa dam acest mesaj, as insista pe acest mesaj important si anume ca acest guvern, pe langa masurile legate de a gasi spatiul bugetar, ce face acum creeaza predictibilitate si creeaza acest cadru crucial ca sa putem pune in economie poate cel mai mare pachet de stimuli care a existat vreodata din fonduri europene, deci discutam de anul acesta pana la sfarsitul anului viitor, care este undeva intre 15 si 17 miliarde de euro. Romania niciodata n-a avut mai mult de 8 miliarde de euro bani europeni incasati, o durata de 12 luni. Iar acum noi ne uitam la o suma dubla si am avut aceste discutii inclusiv cu reprezentantii Fondului Monetar International, am stat cu cifrele si noi si ei si eu am explicat cum stau lucrurile si partial concluzia pe care chiar dumnealor au tras-o, daca tineti minte, au spus ca exista si o privire optimista in conditiile in care chiar folosim acesti bani europeni sa iesim mult mai repede din perioada de tensiune. Reporter: Da, au estimat o crestere de 1% pana la finalul anului luand in calcul proiecte care ar putea suplini scaderea consumului. Dragos Pislaru: Da, si nu vorbim numai de PNRR, ci PNRR si coeziune. Ai pe grant 13,5 plus 5 miliarde, deci 18,5 doar de grant, plus banii de imprumut. Deci am luat-o super conservator, super-conservator, am zis cifra asta 15-16, 17 miliarde. Si atentie, lucrurile astea ar trebui sa se vada, adica acuma sa fie intr-o accelerare. Schimbarea de mentalitate, de optica din momentul publicarii si cand tragem linie spunem "Bai, ce s-a intamplat? Am intarziat 4 ani, 5 ani, aia e. Acum avem de tras, este cel mai patriotic lucru pe care ar putea sa-l faca tara noastra sa reuseasca sa treaca printr-o perioada complicata, in care inca platim facturi pentru o proasta gestiune anterioara, dar e o mobilizare nationala. Si, da, oricine are o firma de constructii sau are pe lanturile valorice servicii sau bunuri pe care le are pentru constructia de la spitale la autostrazi, oricine va fi extrem de favorizat in perioada urmatoare. Eu cred ca economic nu e mai matematica elementara, e de minima intelegere a lantelor evalorice. Si da, oricine lucreaza in domeniul energiei, in conditiile in care am 112.000 de gospodarii din tara asta care vor avea fie panouri, fie renovarea casei cu tot cu mai multi baterie. Totusi, adica 112.000 este o cifra seriosa. Atentie, este un mesaj realist. Optimist ar insemna pur si simplu sa existe o intelegere, inclusiv pe restul lucrurilor pe care le facem, sa ne asezam pe prioritati. Asta ar fi sa intelegem marea lectie a PNRR-ului. Optimist este sa va zic ca planul de tara devine realitate. Aia e zona in care sa ma acuze lumea de optimis. Dar ce discut eu aici este ceva ce suntem condamnati sa facem. Adica asta este varianta prin care scoti tara din situatia dificila in care se afla. Si un un singur lucru este necesar, unul singur, pentru ca pe partea de profesionalism, eu stiu ce fac aici, probabil ca de aia am fost adus si stiu de ce fac ce fac lucrurile astea si am o echipa in Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene buna, am echipele care lucreaza in ministere care pot lucra, lucru care este absolut esential este stabilitatea. Deci sa putem avea stabilitate pana la sfarsitul anului viitor astfel incat sa ducem lucrul asta la indeplinire. Deci nu, nu am nevoie de nimic astceva. Si intr-adevar sa il am prim-ministru pe Ilie Bolojan care, ori de cate ori cineva spune "Dar e greu, alta nu se poate, dar e dificil", sa zica "Asta trebuie facut, asta facem, mergem inainte". Acestea sunt mesajele pentru care ii sunt foarte recunoscutor domnului prim ministru pentru ca au fost multe momente, sa spunem, complicate in acest proces de descalcire a PNRR, sa dai jos atatea miliarde de proiecte, evident, foarte multa lume suparata. Intrebarea care s-a pus e cum prioritizez eu ce proiecte raman si ce proiecte nu raman. Si raspunsul meu poate sa fie: "Dar cand le-ati contractat, cum le-ati prioritizat? Le-ati contractat de trei ori mai mult". Adica sunt niste intrebari care se pot pune in trecut, pe mine de acum incolo ma intereseaza sa vad cum le facem astea care au ramas. Reporter: Spuneati ca dintre toate ministerele, numai in Ministerul Dezvoltarii intarzie. Dragos Pislaru: Ei au un portofoliu foarte mare si este greu sa le descalceaca atat de repede. Speranta mea este ca zilele urmatoare sa depuna si ei memorandumul si astfel sa inchidem tot tabelul de bord, pana sa sfarsitul lui septembrie. Reporter: Si urmeaza decizia din Consiliu. Dragos Paslaru: Toate lucrurile sunt legate. Nu puteam cere listele daca nu puteam indica sumele negociate cu Comisia, cele pe care le-am depus oficial, de altfel, in sistem, vineri seara tarziu, ca am mai stat ca mai vedem ca mai erau cateva chestii conditionate, daca intampla pana 30 august, dupa aia am zis gata, stop, introducem oficial, pentru ca altfel riscam sa nu prindem Consiliu. Va dati seama ca orice intarziere aditionala pune din nou un semn de intrebare. Adica practic, noi, odata ce am avea PNRR-ul revizuit, aprobat de Consiliu, cu toate aranjamentele operationale, reclarificat, cu tot, tot, tot ce este la fiecare minister de facut, cu toata lista de proiect si cu tablou de bord, atunci in sfarsit facem ce trebuia facut acum 5 ani Reporter: Si Consiliul este programat in orctombrie, da? Dragos Pislaru: In octombrie, dar mai devreme decat aveam eu in vedere, era 20, aveam ca tinta pe o anumita programare anterioara, acum pare ca e pe 10, ceea ce ne complica existenta si de-asta este foarte, foarte important sa inchidem si sa putem avea aprobarea Comisiei cat mai rapid cu putinta.