Externe

Datele de monitorizare maritima in Stramtoarea Ormuz, publicate vineri, arata ca doar cateva nave au reusit sa traverseze zona, in conditiile in care Iranul a blocat, practic, accesul de la inceputul razboiului, potrivit Euractiv. O nava franceza si una japoneza, in radarul Marine Traffic Printre putinele exceptii se numara o nava apartinand grupului francez CMA CGM si o nava japoneza, care au traversat stramtoarea joi, potrivit datelor furnizate de MarineTraffic, preluate de publicatia citata. Nava Kribi, sub pavilion maltez si detinuta de CMA CGM, a parasit Golful joi dupa-amiaza si se afla vineri dimineata in largul orasului Muscat. Sistemul sau de identificare transmitea mesajul "proprietar Franta". Traversarea a fost realizata pe o ruta aprobata de Iran, cunoscuta in industrie drept "Cabina de taxare de la Teheran", termen popularizat de publicatia de specialitate Lloyd's List. Ruta sudica, solutie de compromis In aceeasi zi, trei petroliere - inclusiv unul detinut in comun de compania japoneza Mitsui OSK Lines - au traversat stramtoarea folosind o ruta alternativa, sudica. Navele au navigat aproape de coasta peninsulei Musandam, o premiera dupa aproape trei saptamani. Toate au transmis pe transpondere mesajul "NAVA SUB PROTECTIA OMAN", o posibila strategie de evitare a atacurilor. Petrolierul Sohar LNG, gol in momentul traversarii, devine astfel prima nava japoneza care paraseste Golful de la inceputul conflictului. Traficul, redus la un "firicel" Datele companiei Kpler arata ca, de la 1 martie, doar 221 de nave de marfa au traversat stramtoarea - unele de mai multe ori. Prin comparatie, in perioade de pace aproximativ 120 de nave tranziteaza zilnic aceasta ruta. Dintre navele recente, 60% aveau legatura cu Iranul (origine sau destinatie), dar si cu alte tari implicate: Emiratele Arabe Unite, China, India, Arabia Saudita, Oman, Brazilia si Irak. Petrolul iranian domina tranzitul Din cele 118 traversari ale navelor de marfa 37 transportau titei, iar dintre acestea, 30 fie erau iraniene, fie erau sub pavilion iranian. Majoritatea nu si-a declarat destinatia, insa cele care au facut-o au indicat aproape exclusiv China. Tactici de supravietuire pe mare In primele zile ale conflictului, numeroase nave au recurs la metode neobisnuite pentru a evita atacurile. Unele au recurs la transmiterea de mesaje precum "echipaj chinez" sau "proprietar chinez". Altele si-au modificat rutele spre zone considerate mai sigure, iar altele au utilizat canalele aprobate de Iran. Aceste strategii reflecta riscurile ridicate din zona, unde Iranul ataca selectiv nave si infrastructuri energetice, ca raspuns la actiuni militare americane si israeliene. O artera energetica globala, aproape blocata Inainte de conflict, peste 20% din petrolul si gazul natural lichefiat (GNL) la nivel mondial tranzita Stramtoarea Ormuz. Astazi, aceasta artera vitala functioneaza la capacitate minima, cu implicatii majore pentru pietele globale de energie si pentru economiile dependente de importuri. Situatia ramane extrem de volatila, iar reluarea traficului normal depinde de evolutiile militare si de eventuale negocieri care sa permita redeschiderea completa a uneia dintre cele mai importante rute maritime din lume.