×

Accesează
contul existent

Externe

„Nu suntem de vânzare”. Cum trăiesc oamenii din Groenlanda atenția globală și presiunile marilor...

„Nu suntem de vânzare”. Cum trăiesc oamenii din Groenlanda atenția globală și presiunile marilor puteri

Interesul reactivat al administrației conduse de Donald Trump față de Groenlanda a readus insula în prim-planul agendei geopolitice globale. Dincolo de declarațiile oficiale din Washington și reacțiile venite din Danemarca, locuitorii insulei - cei direct vizați - vorbesc despre frustrare, oboseală și o dorință fermă de autodeterminare, scrie Il Post.

14.01.2026, 06:54 Sursa: mediafax.ro

Aplicatia Orange Sport este gratuita si poate fi descarcata din Google Play si App Store

In ultimele luni, mass-media internationala a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite sa "cumpere" sau sa anexeze Groenlanda. Pentru populatia locala, aceste speculatii sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul "Nu suntem de vanzare" a devenit un reper al nemultumirii. Acesta a aparut pe bannere si pancarte in cadrul protestelor desfasurate in Nuuk, capitala insulei. Intr-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestatia din luna martie a marcat un moment important. A subliniat si intarit opozitia clara fata de orice decizie luata fara consultarea populatiei, mai arata Il Post. Groenlanda, indignare si epuizare: "Nu suntem de vanzare" Pe langa furie, multi groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseala. Jurnalisti aflati pe insula descriu o atmosfera de "deja vu" negativ. Este apasator, avand in vedere ca temerile legate de interesul administratiei Trump persista de mai mult de un an. Localnicii reproseaza liderului american modul in care se refera la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristica, ca despre un bun imobiliar, fara dialog real cu autoritatile sau cetatenii. Postarile sugestive pe retelele sociale si declaratiile privind anexarea au accentuat nemultumirea. Un sondaj realizat la inceputul anului 2025 indica faptul ca in jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula sa devina parte a SUA. Retorica administratiei americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat perceptia ca presiunile reprezinta o forma de intimidare politica. Au aparut si informatii privind posibile incercari de influentare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetateni - demersuri primite cu reactii puternic negative. Intre SUA si Danemarca: alegerea de a decide singuri Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu consta in a alege intre Statele Unite si Danemarca, ci in a-si pastra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Desi insula beneficiaza de guvern propriu din 1979 si de autonomie extinsa din 2009, dependenta economica de Danemarca ramane considerabila, complicand procesul spre independenta. Discutiile despre suveranitate sunt influentate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive si de limitarea identitatii inuit, fapt ce amplifica neincrederea fata de orice interventie externa. Exista si opinii - minoritare - care vad in interesul american o posibila oportunitate economica sau un catalizator pentru independenta. Totusi, pozitia dominanta este ca Groenlanda nu trebuie tratata ca un bun tranzactionabil pe scena geopolitica. Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este "cine ofera mai mult", ci recunoasterea faptului ca Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexa si dreptul fundamental de a-si stabili singura directia.

Legal disclaimer:

Acesta este un articol informativ. Produsele descrise pot sa nu faca parte din oferta comerciala curenta Orange. Continutul acestui articol nu reprezinta pozitia Orange cu privire la produsul descris, ci a autorilor, conform sursei indicate.



Articole asemanatoare