Externe

Cercetatorii au identificat cel putin 25 de proteste la nivel mondial in care aceasta generatie a avut un rol important. Miscarile au obiective diferite, de la investitii mai mari in educatie si locuinte accesibile pana la combaterea crizei climatice si apararea democratiei, arata The Guardian. "Generatia Z se ridica", a declarat Erica Chenoweth, politolog la Harvard Kennedy School. Aceasta considera ca o parte semnificativa a tinerilor s-a saturat sa ramana deoparte in timp ce sistemele politice nu reusesc sa raspunda asteptarilor lor. De la Bangladesh si Serbia la protestele din Europa Unele dintre primele miscari care au atras atentia internationala au aparut in Asia si Africa. In 2024, studentii din Dhaka, Bangladesh, au declansat proteste impotriva unei legi privind cotele de angajare, care s-au transformat rapid intr-o miscare impotriva guvernarii tot mai autoritare a premierului Sheikh Hasina. Doua luni mai tarziu, Hasina a demisionat si a fugit din tara cu elicopterul, dupa ce protestatarii au fortat-o sa plece. In Serbia, studentii au condus o alta miscare de protest, contestand un guvern acuzat ca si-a consolidat controlul asupra presei si a ocupat institutiile cu persoane loiale partidului. La sfarsitul lunii octombrie, miscarea studenteasca a ajuns din strada in institutiile politice, iar Aleksandar Vucic a fost inlaturat in urma alegerilor, punand capat celor 14 ani de guvernare ai partidului sau. In ultimele saptamani, protestele conduse de tineri s-au extins si in Europa. In Franta, elevii au cerut conditii mai bune in scoli, in timp ce in Spania tinerii au instalat corturi pentru a cere locuinte accesibile. In Germania, mii de persoane au protestat fata de costul vietii si au cerut investitii in educatie, sanatate si masuri climatice. Retelele sociale, instrument de mobilizare Un element care diferentiaza miscarile actuale este infrastructura de mobilizare. TikTok si X amplifica nemultumirile, in timp ce serverele Discord si grupurile de mesagerie permit organizarea descentralizata a protestelor. In Brazilia, mobilizarea online a contribuit la revenirea lui Luiz Inacio Lula da Silva si la castigarea alegerilor prezidentiale de luna trecuta. Dupa ce Lula a pierdut primul tur in fata senatorului de dreapta Flavio Bolsonaro, studentii de la Universitatea Federala Fluminense au organizat un mars in sprijinul acestuia, declansand actiuni similare in alte zone ale tarii. Ulterior, deputatul Andre Janones, un aliat al lui Lula, a creat un canal WhatsApp numit "Armata lui Lula", care a atras milioane de persoane interesate sa distribuie continut in sprijinul candidatului. La victoria sa, Lula le-a multumit tinerilor care "au iesit in strada pentru a apara democratia". Protestele sunt intampinate cu represiune Miscarile conduse de Generatia Z au fost intampinate in mai multe tari cu interventii violente ale fortelor de ordine. In India, protestele impotriva guvernului condus de Narendra Modi au dus la arestarea a mii de persoane, folosirea gazelor lacrimogene si confruntari cu politia. In Bangladesh, dupa protestele din 2024, expertii ONU au estimat ca pana la 1.400 de persoane au fost ucise, majoritatea de fortele de securitate, iar alte mii au suferit rani grave. In Maroc, peste 2.000 de persoane au fost puse sub acuzare in urma unei miscari din 2025, cunoscuta sub numele Gen Z-212, care a vizat coruptia, serviciile publice neglijate si lipsa oportunitatilor. Cercetarile arata ca protestele conduse de tineri tind sa fie intampinate cu niveluri mai ridicate de represiune, desi participantii nu sunt mai predispusi la violenta decat cei din alte miscari. Arancha Gonzalez, decana Paris School of International Affairs, considera ca protestele au o cauza comuna, chiar daca revendicarile difera: "prabusirea contractului social". In Europa, a explicat aceasta, ideea ca economiile genereaza bunastare si egalitate sociala si-a pierdut credibilitatea. Erica Chenoweth apreciaza ca valul de proteste ar putea marca inceputul unei "transformari generationale profunde in afacerile mondiale", capabile sa contracareze tendinta globala de regres democratic. "Tinerii sunt tratati mult prea mult ca niste copii si nu sunt ascultati suficient", a declarat Bilal Narjissi, un elev francez in varsta de 17 ani, pentru Associated Press.