Politic-Social

"Cel putin trei dintre companii trebuie sa fie intr-un proces avansat de restructurare la 31 august, astfel incat sa ne indeplinim jalonul. Toate companiile de pe lista (lista este publica) vor intra in acest proces. Nu va fi niciuna lasata in urma", a spus Oana Gheorgiu pentru Economedia. Potrivit vicepremierului, proiectul pilot include 22 de companii de la Ministerul Transporturilor, Ministerul Energiei si Ministerul Economiei. Exemple de companii in proces de restructurare Oana Gheorgiu a oferit si ca exemple la Transporturi: CFR (mai multe companii din grup, unele aflate in faliment sau lichidare), TAROM si Metrorex. La Energie, Elcen si alte companii, iar la minerit companii precum Remin si Minvest. "Toate vor fi analizate. Cu toate se va parcurge acest proces de reasezare si restructurare. Fiecare companie va fi analizata in parte si, in functie de rezultatele analizei, se va contura viitorul restructurarii", a explicat vicepremierul. Intrebata despre zona cu cea mai mare risipa din companiile de stat, Oana Gheorgiu a precizat ca analiza detaliata este in lucru la AMEPIP si nu a oferit date concrete, dar a mentionat ca in multe cazuri cele mai mari cheltuieli sunt cu salariile. Totusi, nu este vorba intotdeauna despre salarii exagerate, ci despre disproportia dintre personalul operational si cel TESA, precum si insuficienta veniturilor in raport cu cheltuielile. "In unele companii este nevoie de reasezare, de reechilibrare a personalului. Obiectivul reformei nu este concedierea oamenilor, ci eficientizarea activitatii si cresterea veniturilor. Analizam totul din perspectiva imbunatatirii felului in care se intampla lucrurile, nu a concedierilor", a subliniat vicepremierul. Oana Gheorghiu: "Vina este a managementului, nu a angajatilor" Despre managementul defectuos, Oana Gheorgiu a spus: "Daca oamenii isi primesc salariile degeaba, vina este a managementului, nu a angajatilor. Este rolul consiliului de administratie sa identifice aceste probleme. Calitatea membrilor consiliului si a directorului arata daca o companie are sanse sa functioneze eficient sau nu. Cu un consiliu slab, nicio companie nu va performa. Datele statistice si practicile altor tari confirma acest lucru." Vicepremierul a mai explicat ca guvernanta in companiile de stat inseamna ca fiecare sa isi faca rolul si sa nu intervina peste atributiile altora. Consiliile de administratie nu sunt doar instrumente pentru plata unor oameni, ci pot face diferenta intre performanta si neperformanta. "Invatam acum impreuna cu toata lumea ca, pentru ca o companie de stat sa functioneze, calitatea guvernantei si a managementului este esentiala. Aceasta este cheia succesului restructurarii si a eficientizarii activitatii", a afirmat Oana Gheorgiu. Gheorgiu a mai precizat ca, din aproximativ cele aproximativ 1.300 de companii de stat, nu toate vor fi inchise, chiar daca unele sunt "gauri negre" sau in pierdere de ani de zile. Companiile vor fi inchise oficial doar daca se afla in faliment, lichidare sau insolventa si nu mai au sanse de redresare. Ea a dat ca exemplu CFR Marfa si alte firme din zona feroviara, care sunt de ani de zile pe lista companiilor de stat si necesita clarificari legate de patrimoniu sau active neutilizabile. Unele companii detin obiecte sau echipamente care nu mai sunt utile, cum ar fi locomotive de epoca care ar trebui sa fie in muzee, dar pe care nimeni nu le vrea din cauza costurilor de intretinere. Vicepremierul a subliniat ca pierderile financiare singure nu sunt criteriu de inchidere; decizia se ia doar pentru companiile care nu mai pot fi salvate din punct de vedere economic sau juridic. Ce se intampla cu Metrorex si TAROM Despre TAROM, Gheorgiu a explicat ca planul de restructurare aprobat de Comisia Europeana nu a fost implementat complet. Planul includea si inoirea flotei de aeronave si se incheie la sfarsitul acestui an. Analiza AMEPIP va stabili pasii urmatori, iar vicepremierul a subliniat ca Tarom nu va fi lichidata. "Cred ca TAROM are nevoie de un partener care sa ajute compania sa faca performanta, posibil printr-un parteneriat public-privat sau cu un alt operator. Statul roman a tot incercat diverse solutii, dar daca nu schimbam nimic, compania risca sa dispara. Ne dorim ca TAROM sa reziste", a spus Gheorgiu. In ceea ce priveste Metrorex, compania este strategica si va ramane subventionata, fiind normal pentru serviciile publice de metrou sa nu fie autosustenabile. Totusi, autoritatile vor analiza proportia subventiei in totalul cheltuielilor si vor cauta metode de crestere a veniturilor proprii, inclusiv prin investitii in infrastructura si digitalizare. Gheorgiu a subliniat ca reforma trebuie sa aduca eficienta si conditii mai bune de munca pentru angajati, fara a afecta serviciul public.