Externe

"Ar trebui sa-i sune (n.r. Spania) si sa afle de ce sunt in urma. Si se descurca bine, datorita multor lucruri pe care le-am facut", a declarat presedintele SUA din Biroul Oval. Presedintele si-a amintit ca le-a cerut membrilor aliantei sa isi mareasca bugetul de aparare la 5% din PIB, dar ca Spania nu a facut acest lucru: "Cred ca va trebui sa incepeti sa discutati cu Spania", i-a spus Trump lui Stubb, scrie Huffpost. "Majoritatea a crezut ca nu se va intampla, iar acest lucru s-a intamplat practic in unanimitate", a spus Trump, care a afirmat in repetate randuri ca Spania este singurul membru ramas in urma in ceea ce priveste angajamentele de cheltuieli pentru aparare. Poate Trump sa expulzeze Spania din NATO? In urma summitului Aliatilor din vara aceasta, Spania a ajuns la un acord cu Alianta pentru a aloca maximum 2,1% bugetului sau militar si a convenit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, sa aiba flexibilitate in indeplinirea angajamentului de 5%. Acest lucru l-a nemultumit pe Trump, care a anuntat posibile tarife vamale drept pedeapsa. Dar pot Statele Unite sa forteze retragerea Spaniei din NATO? Avem vesti proaste pentru Trump. Regulamentul Tratatului Nord-Atlantic nu include un protocol de expulzare in niciunul dintre articolele sale. In plus, nici macar nu ia in considerare posibilitatea unei sanctiuni propuse daca unele dintre mandatele sale nu sunt respectate. Singura modalitate de a parasi organizatia este voluntara. Acest lucru este stipulat in Articolul 13. Pentru ca o tara sa paraseasca alianta, trebuie sa fi trecut cel putin 20 de ani de la aderarea la blocul militar si trebuie sa notifice Statele Unite cu privire la retragerea sa. Dupa notificarea oficiala, trebuie sa treaca un an inainte ca decizia sa intre in vigoare. O procedura pe care nicio tara nu a urmat-o in cei aproape 80 de ani de existenta ai sai. Spania a inceput procesul de aderare la NATO pe 25 februarie 1981, la doar cinci ani dupa sfarsitul dictaturii franquiste. A devenit membra un an mai tarziu, desi Felipe Gonzalez a organizat ulterior un referendum privind continuarea calitatii de membru al Spaniei in cadrul organizatiei. Pe 12 martie 1986, 52,24% dintre spanioli au aprobat in cele din urma aderarea sa. Motivul tensiunilor dintre Sanchez si Trump In ultimele luni, relatia dintre Pedro Sanchez si Donald Trump a devenit tot mai tensionata, dupa ce fostul presedinte american a criticat public decizia guvernului spaniol de a nu majora bugetul apararii pana la 5% din PIB. In timpul si dupa summitul NATO din iunie, Trump a acuzat Spania ca "nu isi respecta angajamentele" si a sugerat chiar excluderea tarii din Alianta, o declaratie care a provocat ample reactii in presa spaniola. Pedro Sanchez a raspuns ca Spania isi mentine angajamentul fata de NATO, dar intr-un mod "realist si responsabil", stabilind plafonul cheltuielilor de aparare la 2,1% din PIB. Premierul a invocat nevoia de a echilibra investitiile in securitate cu cele destinate statului de bunastare, respingand presiunile externe care ar putea afecta prioritatile sociale ale guvernului. In plan intern, opozitia l-a acuzat pe Sanchez de ipocrizie si de lipsa de credibilitate, sustinand ca semnatura sa pe acordurile NATO nu este urmata de fapte. In schimb, partenerii de guvernare au respins atacurile, afirmand ca Spania "nu accepta amenintari" si ca deciziile bugetare tin exclusiv de suveranitatea nationala. Conflictul a fost interpretat in presa spaniola drept o combinatie intre retorica electorala din partea lui Trump si diferente reale de viziune privind prioritatile strategice. Desi scenariul unei excluderi din NATO este considerat putin probabil, disputa a lasat urme vizibile in relatiile bilaterale si a reaprins dezbaterea despre rolul Spaniei in alianta atlantica.