Politic-Social

In Parlament, Romania are doar 22% femei. In UE, media este de 33,6% [caption id="attachment_23680434" align="aligncenter" width="1788"] Infografic Fundatia Friedrich Ebert[/caption] Din perspectiva reprezentarii femeilor in parlamentele nationale, datele centralizate de EIGE in 2025 arata ca Romania are un procent de 22% de parlamentare in totalul membrilor ambelor camere, media UE fiind de 33,6%. La acest capitol, Romania se situeaza pe antepenultima pozitie in UE, depasind doar Cipru (14,3%) si Ungaria (15,6%), dar situandu-se sub tari ca Slovacia (22,7%), Grecia (23,9%) si Bulgaria (25%). Nicio tara europeana nu inregistreaza o prezenta majoritara a femeilor deputate si senatoare care sunt membre ale parlamentelor nationale. In schimb, cele mai mari valori se observa in Finlanda (46%), Suedia (44,8%), Danemarca (44,7%) si Belgia (44,2%). In consiliile locale, Romania are doar 8,9% femei. Finlanda are 45% [caption id="attachment_23680435" align="aligncenter" width="1778"] Infografic Fundatia Friedrich Ebert[/caption] In cadrul structurilor politice de la nivelul consiliilor locale, datele EIGE pentru anul 2025 arata ca Romania se afla pe ultima pozitie comparativ cu tarile membre UE, cu o reprezentare a femeilor in consilii locale de doar 8,9%, la distanta mare fata de urmatoarele clasate: Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) si Germania (24,7%). Proportia medie a UE de reprezentare a femeilor in consiliile locale este de 34,9%, cele mai bune pozitii fiind ocupate de Finlanda (45%), Spania (42,8%), Suedia (42,5%) si Franta (42%). Doar 6,5% femei primar in Romania. In UE sunt 18,9% O situatie similara se inregistreaza si la nivelul proportiei femeilor care ocupa pozitia de primar. Doar 6,5% dintre primari sunt femei in tara noastra, la foarte mare distanta de media Uniunii Europene, in proportie de 18,9%. Alte tari din UE cu o slaba reprezentare a femeilor in randul primarilor sunt Grecia (8%), Letonia (9,3%) si Irlanda (9,7%), iar la polul opus, cu o buna reprezentare, se situeaza Finlanda (39%), Suedia (36,9%) si Tarile de Jos (31%). CJ Dambovita, Galati, Valcea si Hunedoara - cele mai mari ponderi ale femeilor [caption id="attachment_23680436" align="aligncenter" width="1774"] Infografic Fundatia Friedrich Ebert[/caption] Nu in ultimul rand, la nivelul reprezentarii femeilor in consiliile judetene, Romania se afla sub media europeana de 36,4%, inregistrand un procent de 23,4%, pozitionandu-se doar in fata Cehiei (21,3%), Slovaciei (17,7%), Letoniei (17%) si Ungariei (16,2%). In Romania, judetele cu cele mai mari ponderi ale femeilor reprezentante in consiliile judetene sunt Dambovita (40%), Galati (37,1%), Valcea (36,4%) si Hunedoara (36,4%). In schimb, cea mai slaba reprezentare a femeilor se regaseste in judetele Mures si Neamt, cu doar 8,6% fiecare si in Brasov (11,4%). In Parlamentul European, Romania este penultima la reprezentarea femeilor In ceea ce priveste reprezentarea femeilor in Parlamentul European, Romania ocupa penultima pozitie in UE, cu doar 15,2% femei din totalul europarlamentarilor, pe ultima pozitie situandu-se Cipru cu 0%, toti cei sase europarlamentari ciprioti fiind de sex masculin. In randul tarilor membre ale UE, acest nivel scazut al reprezentarii femeilor in Parlamentul European se mai inregistreaza in Malta (16,7%), urmata de Lituania (18,2%) si Letonia (22,2%), in timp ce media la nivelul Uniunii Europene este de 38,6%. La polul opus regasim tarile nordice. In Suedia (61,9%) si Finlanda (60%) procentul femeilor il depaseste pe cel al barbatilor, iar in Tarile de Jos, Luxemburg si Spania reprezentarea de gen in randul europarlamentarilor este paritara (50/50). Slaba reprezentare a femeilor in functiile de decizie politica din Romania indica un deficit de democratie interna in partidele politice si o functionare ineficienta a mecanismelor menite sa asigure egalitatea de sanse in accesul la putere. Slaba reprezentare a femeilor limiteaza pluralismul politic si diversitatea perspectivelor din procesul decizional, afectand calitatea politicilor publice si capacitatea acestora de a raspunde nevoilor intregii societati. Totodata, aceasta situatie reflecta persistenta unor bariere structurale si culturale, precum stereotipurile si normele de gen si fenomenele de violenta si hartuire de gen in sfera politica, considera analistii Institutului European pentru Egalitate de Gen (EIGE).