Economic

De fiecare data pare nepotrivit ca analistii sa se concentreze asupra impactului economic si financiar al unor conflicte precum cel actual dintre Israel si Iran, in timp ce vieti omenesti sunt pierdute. Totusi, astfel de evaluari sunt necesare. Asadar, ar trebui sa ne ingrijoram serios dupa atacul SUA asupra Iranului? In general, factorii non-economici, inclusiv cei care implica pierderi de vieti omenesti, nu au un impact major asupra economiei si pietelor financiare globale. Exista, desigur, exceptii. Un eveniment cu adevarat major, precum un conflict militar intre marile puteri, ar avea, fara indoiala, un impact economic urias. Iar cand un conflict aparent local izbucneste, nu se poate anticipa cu exactitate cat de grav va deveni, noteaza The Telegraph. Aceasta incertitudine duce la o alta retinere in a formula evaluari. Exista doua tipuri de incertitudine interconectate: cea obisnuita privind relatiile economice si, mai dificil de gestionat, incertitudinea fundamentala legata de aspecte complet externe sferei economice - cat de grav va fi conflictul, cat va dura si care va fi deznodamantul sau. Scenarii posibile dupa atacul SUA lansat asupra Iranului Singura abordare viabila este analizarea unor posibile scenarii. Iata cateva dintre ele. Scenariul optimist presupune ca, desi Statele Unite au lansat un atac asupra Iranului in weekend, conflictul s-ar putea stinge rapid. In acest caz, nu ar exista daune economice semnificative la nivel global. O alta varianta ar fi ca ostilitatile sa continue cateva saptamani, dar intr-un mod relativ limitat, fara a afecta alte state si fara un impact dramatic asupra pretului petrolului. Un scenariu mai ingrijorator implica o reactie a Iranului prin inchiderea Stramtorii Ormuz, actiune recent aprobata de autoritatile de la Teheran. Aceasta stramtoare reprezinta punctul de trecere a aproximativ 20% din consumul mondial de petrol. Nu ar fi nevoie decat ca traversarea stramtorii sa fie perceputa ca fiind atat de periculoasa incat transportul sa devina neasigurabil. Intr-un asemenea caz, preturile petrolului si gazelor ar exploda, provocand daune severe atat pietelor financiare, cat si economiei reale. Cei care isi amintesc crizele din 1973-74 si 1979-80 stiu ca lumea a fost deja de doua ori zguduita de cresteri bruste ale preturilor la petrol. La inceput, economistii se intrebau daca aceste scumpiri sunt inflationiste sau deflationiste. Tarifele Trump si nasterea termenului "stagflatie" In realitate, la fel ca efectele tarifelor impuse de Donald Trump asupra SUA, ele au fost inflationiste in privinta preturilor si deflationiste in ceea ce priveste cererea reala, ducand la somaj ridicat. In acea perioada s-a nascut si termenul "stagflatie". Cresterile recente ale pretului petrolului sunt relativ mici comparativ cu acele episoade. Chiar si in cazul unei cresteri puternice, impactul ar fi mai redus decat in anii 1970, pentru ca dependenta economiei globale de petrol s-a diminuat considerabil. Aceasta evolutie nu este doar rezultatul eforturilor recente de reducere a combustibililor fosili in contextul schimbarilor climatice. Tendinta a inceput inainte de "criza climatica" si este determinata mai ales de eficienta crescuta in consumul de energie si de cresterea ponderii sectorului serviciilor in PIB - un sector care nu este foarte intensiv energetic. Cu toate acestea, socurile de preturi la petrol inca pot provoca perturbari economice serioase. De asemenea, ele pot afecta negativ pietele financiare: randamentele obligatiunilor sunt susceptibile sa creasca (adica preturile acestora sa scada), iar pietele de actiuni ar putea slabi, din cauza efectului dublu al dobanzilor mai mari si al incetinirii economice. Desigur, exista un grad ridicat de incertitudine. Insa daca Iranul chiar ar inchide stramtoarea, cel mai probabil aceasta situatie nu ar dura mult. Tocmai din cauza riscurilor economice uriase, Statele Unite nu ar permite mentinerea blocadei si ar interveni militar pentru a asigura trecerea sigura a navelor. Totusi, este posibil ca nici macar aceasta interventie sa nu fie necesara - Iranul are nevoie sa exporte petrol prin stramtoare pentru a-si mentine veniturile. Un alt scenariu optimist Exista si un scenariu optimist, in care actualul regim iranian decide sa semneze un acord nuclear in termeni favorabili Statelor Unite si sa renunte la sustinerea terorismului in Orientul Mijlociu si in alte regiuni. O alta varianta favorabila ar putea aparea in cazul rasturnarii regimului actual din Iran - o ipoteza despre care tot mai multi analisti spun ca este posibila. Speranta ar fi ca un nou regim sa caute reconcilierea cu Occidentul, ceea ce ar duce la ridicarea sanctiunilor. Pretul petrolului ar putea scadea, stimuland investitii noi in productia iraniana, iar pietele financiare ar reactiona pozitiv. Totusi, o tranzitie pasnica este greu de obtinut. Cel mai probabil ar urma o perioada de lupte interne intre diverse grupuri care vor puterea. Chiar si asa, acest lucru nu ar afecta neaparat Occidentul din punct de vedere economic. Cu alte cuvinte, ar putea exista o perioada lunga de conflict intern in Iran, cu suferinta umana profunda, dar fara consecinte militare dincolo de granitele sale. Concluzia este ca, desi situatia ramane incerta si periculoasa, este putin probabil ca acest conflict sa provoace daune economice majore sau panica pe pietele financiare. Acestea isi pot indrepta din nou atentia spre tarifele impuse de Trump si urmatoarele date privind piata muncii din SUA.