Externe

Praful mineral din atmosfera, frecvent omis din discutiile despre calitatea aerului in zonele urbane, constituie un pericol semnificativ pentru sanatatea publica, conform unei cercetari recente ce a utilizat date satelitare colectate timp de 15 ani. Circa 90% din cele aproape 800 de milioane de persoane care locuiesc in cele 81 de metropole ale planetei sunt supuse unor niveluri de praf ce depasesc limitele anuale considerate sigure, scrie The Conversation. Praful, al doilea cel mai abundent aerosol de pe planeta In mod obisnuit, discutiile despre poluarea aerului se centreaza pe emisiile de dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), ozon (O3) ori dioxid de carbon (CO2). Cu toate acestea, o noua analiza evidentiaza un factor mai putin verificat: banalul praf din atmosfera. Din perspectiva masei totale, particulele de praf reprezinta cel de-al doilea cel mai raspandit aerosol la scara planetara. Ele sunt devansate doar de microparticulele de sare marina si predomina in compozitia aerosolilor din vastele zone continentale. Anual, sursele naturale - in principal regiunile aride si semi-aride - elibereaza in atmosfera circa 4.680 de teragrame (miliarde de kilograme) de praf. Acesteia i se adauga aportul activitatilor umane: transport rutier, santiere de constructie, agricultura intensiva, defrisari si modificari ale modului de folosire a solurilor. Microparticule cu impact grav asupra sanatatii Componenta prafului atmosferic este eterogena. Dimensiunile particulelor variaza extrem, de la sub 0,1 micrometri (comparabile cu dimensiunea unui virus) pana la peste 100 de micrometri (similar grosimii unui fir de par). Principala preocupare o reprezinta fractiunea fina. Aceste particule infime pot patrunde adanc in sistemul respirator, fiind corelate cu afectiuni pulmonare si cardiace, manifestari alergice severe, precum si cu risc crescut de cancer. De asemenea, exista dovezi ca praful atmosferic poate transporta bacterii si alti agenti patogeni. Analiza a 81 de metropole: regiunile cu cele mai grave probleme Cercetarea a monitorizat dinamica prafului din troposfera inferioara deasupra a 81 dintre cele mai populate centre urbane globale (fiecare cu peste 5 milioane de locuitori). Analiza a cuprins un interval de mai mult de 15 ani. Datele evidentiaza o distributie geografica distincta: zonele cel mai sever afectate includ Orientul Mijlociu, subcontinentul indian, Asia de Est si Sahel. Desi anumite centre urbane inregistreaza tendinte descendente ale concentratiilor, in multe situatii aceste evolutii nu au semnificatie statistica relevanta, iar nivelurile raman alarmante. Avand in vedere ritmul accelerat al urbanizarii, numarul locuitorilor din aceste aglomerari ar putea depasi miliardul in deceniul urmator, ceea ce implica o crestere a expunerii totale, chiar daca valorile medii ar scadea marginal. De la date stiintifice la actiuni politice Pe baza rezultatelor recente, numeroase guverne intaresc cadrul legal referitor la calitatea aerului. Organisme internationale si programe specializate, inclusiv cele gestionate de Organizatia Meteorologica Mondiala, depun eforturi pentru a optimiza sistemele de monitorizare si predictie a acestui fenomen. Uniunea Europeana a integrat deja aerosolii de origine naturala, inclusiv praful atmosferic, in directiva actualizata privind calitatea aerului, recunoscand efectele cumulative asupra sanatatii populatiei. Odata cu expansiunea urbana si transformarea oraselor in centre vitale ale omenirii, gestionarea poluarii aerului - cu accent pe componenta minerala - se dovedeste cruciala pentru sanatatea colectiva, stabilitatea socio-urbana si dezvoltarea durabila.