Cultura si divertisment

Exista scenariul invaziei unei specii razboinice, cel al unei civilizatii extrem de evoluate care incearca sa comunice cu o specie primitiva, cel al extraterestrilor binevoitori care vin sa ne salveze de noi insine si, desigur, varianta mai bizara a fiintelor care rapesc oameni pentru experimente medicale, scrie sciencealert.com. Totusi, potrivit unor idei si cercetari recente, este foarte putin probabil ca primul contact real sa arate astfel. Nu doar pentru ca aceste scenarii sunt nerealiste, ci si din cauza motivatiilor pe care le-ar putea avea o alta specie pentru a ne contacta si a modului in care acest lucru ar influenta semnalul observabil prin care si-ar anunta existenta. Un nou articol stiintific, intitulat "Ipoteza eschatiana", semnat de David Kipping, urmeaza sa apara in revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. Kipping este bine cunoscut in domeniul astronomiei, fiind directorul Cool Worlds Lab de la Universitatea Columbia. El este si gazda unui canal popular de YouTube, Cool Worlds, axat pe exoplanete aflate pe orbite largi, dar care abordeaza si subiecte precum tehnosemnaturile si inteligentele extraterestre. In arhiva NASA exista peste 6.000 de exoplanete In noul studiu, Kipping explica faptul ca prima detectare a unui obiect astrofizic nu este, de regula, reprezentativa pentru intreaga categorie din care face parte. In schimb, tindem sa descoperim mai intai obiectele cu semnale observationale foarte puternice, din cauza metodelor noastre de detectie si a limitarilor acestora. Istoria astronomiei este plina de astfel de exemple. Istoria descoperirii exoplanetelor ilustreaza perfect acest fenomen. Primele exoplanete au fost descoperite la inceputul anilor '90, orbitand in jurul unor pulsari. Astazi stim insa ca acestea nu erau deloc reprezentative. In arhiva NASA care cuprinde peste 6.000 de exoplanete, mai putin de 10 au fost descoperite in jurul pulsarilor. Ele au fost detectate deoarece pulsarii sunt ca niste faruri cosmice cu o regularitate extrem de precisa, iar planetele aflate pe orbita modificau vizibil acest ritm. Descoperirea lor nu are legatura cu cat de comune sunt aceste tipuri de planete. De ce pot fi observate cu usurinta supernovele Acelasi lucru este valabil si pentru stelele pe care le vedem cu ochiul liber. In functie de conditii, putem vedea aproximativ 2.500 de stele pe cerul noptii. Aproximativ o treime dintre ele sunt stele gigant evoluate. Insa, in realitate, nicidecum o treime dintre toate stelele din Univers nu sunt giganti; ele par numeroase doar pentru ca semnalul lor observational este foarte puternic. Aceasta selectie impusa de capacitatile noastre de observatie face ca ele sa iasa in evidenta, in timp ce cea mai apropiata stea de noi este invizibila cu ochiul liber, deoarece este o pitica rosie, un tip de stea extrem de comun. Kipping extinde acest fenomen si la ideea de prim contact. "Daca istoria este un ghid, atunci este posibil ca primele semnaturi ale inteligentei extraterestre sa fie, la randul lor, exemple extrem de atipice, "zgomotoase", ale unei clase mult mai largi", scrie el. Kipping face o analogie cu supernovele. Acestea sunt extrem de luminoase si usor de observat tocmai pentru ca se afla intr-o faza de distrugere. Ipoteza eschatiana "Pornind de aici, propunem Ipoteza eschatiana: primul caz confirmat de detectare a unei civilizatii tehnologice extraterestre este cel mai probabil un exemplu atipic, unul neobisnuit de "zgomotos", care produce o tehnosemnatura extrem de puternica si care se afla, posibil, intr-o faza tranzitorie, instabila sau chiar terminala." Termenul "eschatian" provine din eshatologie, ramura religiilor care se ocupa de moarte, judecata si sfarsitul omenirii. Semnalele "zgomotoase" descrise de aceasta ipoteza ar putea fi un produs secundar al unei civilizatii aflate in declin. Unii oameni de stiinta au sugerat ca civilizatia umana devine instabila din cauza schimbarilor climatice si ca incalzirea globala, cresterea concentratiei de carbon din atmosfera si alti poluanti chimici ar putea fi perceputi de inteligente extraterestre drept tehnosemnatura clara a unei civilizatii aflate in declin. Sau, alternativ, aceste semnale ar putea fi un strigat de ajutor intentionat, imposibil de ignorat. Intr-un videoclip de pe YouTube, Kipping se intreaba daca celebrul semnal Wow!, detectat in 1977, ar fi putut fi un astfel de strigat extrem de puternic al unei civilizatii aflate in pragul propriului sfarsit. Ipoteza eschatiana are implicatii importante asupra modului in care cautam si interpretam fenomenele din cosmos, in special tehnosemnaturile. Cel mai probabil, vom detecta semnale puternice, care nu sunt reprezentative pentru populatia generala de inteligente extraterestre, daca aceasta exista. "In termeni practici, Ipoteza eschatiana sugereaza ca studiile de mare amploare, cu monitorizare frecventa, optimizate pentru fenomene tranzitorii generale, ne-ar putea oferi cea mai buna sansa de a detecta astfel de civilizatii zgomotoase si de scurta durata", scrie Kipping. Cerul, monitorizat constant El afirma ca ne apropiem de un moment in care cerul este supravegheat aproape continuu in timp real. Observatoare precum Vera Rubin Observatory si Sloan Digital Sky Survey monitorizeaza constant cerul pentru a identifica schimbari. Acest tip de observatie este mai potrivit pentru detectarea semnalelor atipice, care au cele mai mari sanse sa reprezinte primul indiciu al existentei unei inteligente extraterestre. "In loc sa vizeze tehnosemnaturi definite foarte strict, strategiile de cautare eschatiene ar prioritiza anomalii largi si neobisnuite, fie in flux, spectru sau miscare aparenta, a caror luminozitate si durata sunt greu de explicat prin fenomene astrofizice cunoscute", explica el. "Prin urmare, eforturile de detectare a anomaliilor, fara ipoteze prestabilite, reprezinta o directie recomandata pentru viitor", concluzioneaza Kipping. Exista multe motive pentru care primul contact al omenirii cu o alta civilizatie nu va avea forma unor nave uriase de invazie deasupra oraselor noastre, a unor fiinte evoluate care vin sa ne salveze sau a unor extraterestri excentrici care rapesc oameni. Acestea sunt idei spectaculoase de science-fiction, menite sa capteze atentia prin dramatism excesiv, chiar daca sunt distractive. Cel mai probabil, primul semn va fi un semnal extrem de puternic si profund atipic, venit dintr-un colt indepartat al cosmosului. "Istoria descoperirilor astronomice arata ca multe dintre cele mai usor de detectat fenomene, in special primele descoperiri, nu sunt membri tipici ai clasei lor, ci cazuri rare si extreme, cu semnaturi observationale disproportionat de mari", scrie Kipping.