Politic-Social

Au trecut 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor in Principatele Romane, iar asociatia "Vocea Rromilor" (cu sediul la Paris) organizeaza evenimente care se vor mai mult decat simple bife. Organizatia retine (iar manualele de istorie confirma) ca prea putin spre deloc se cunoaste despre sclavia rromilor, un fenomen care a durat mai mult de 500 de ani si despre care abia daca se mai vorbeste. Rromii nu au beneficiat de politici reparatorii O minoritate prea putin luata in serios de istorie, rromii au fost mereu impinsi inspre marginile politicilor de incluziune, de recunoastere sau macar de responsabilizare institutionala. Pentru ei, politicile reparatorii ale Europei nu au existat. O uitare mult prea nedreapta. Aceasta ocazie imoprtanta - 170 de ani de la abolirea sclaviei rromilor in Principatele Romane - este un moment foarte bun pentru o necesara trezire, mai ales intr-o Europa care promoveaza incluziunea. Pe 20 februarie, la Institutul National al Limbilor si Civlizatiilor Orientale din Paris, asociatia "Vocea Rromilor" organizeaza un eveniment care e mai mult decat atat - este o manifestare care, o data, combina dimensiunea comemorativa cu un demers revendicativ si a doua : isi propune responsabilizare institutionala si necesitatea unor politici reaparatorii. Eliberarea juridica nu a pus capat dependentei economice "Abolirea juridica din 1856 a eliberat corpurile, insa nu a fost urmata de politici capabile sa elimine durabil efectele sclaviei. Evenimentul se inscrie in continuitatea Proclamatiei Revolutiei de la 1848, al carei punct 14 afirma ca emanciparea rromilor face parte din proiectul moral si politic al natiunii moderne - o ambitie ramasa neimplinita", arata comunicatul Asociatiei "Vocea Rromilor". Cel mai important moment al evenimentului este citirea "Proclamatiei Rrromilor de la Paris - 20 februarie 2026". Proclamatia este un document de 22 de puncte care propune masuri de recunoastere istorica si reparatie. Printre propuneri se numara: recunoasterea oficiala a sclaviei romilor ca crima impotriva umanitatii adoptarea unei declaratii solemne de catre Parlamentul Romaniei crearea unui memorial national dedicat sclaviei romilor digitalizarea arhivelor si acces public la documente includerea acestei istorii in programele scolare infiintarea unui institut national de cercetare constituirea unui fond national pentru reparatii si dezvoltare politici pentru acces egal la educatie, sanatate si locuire un program diplomatic international pentru recunoasterea acestei istorii Asociatia "Vocea Rromilor" sustine ca eliberarea din sclavie a rromilor nu a fost catusi de putin un act capabil sa elimine efectele sociale si economice ale sclaviei. Rromii eliberati si proprietarii - despagubiti Au fost, intr-adevar, eliberati fizic, insa, culmea ironiei, tot fostii proprietari au fost despagubiti de guvern, dovada cea mai vie a faptului ca mentalitatea nu se schimba cu un act. In timp ce fostii proprietari primeau 8 - 10 galbeni pentru un rob eliberat, rromii nu doar ca nu au primit nimic, dar au ramas dependenti economic, iar marginalizarea lor sociala a continuat. Integrarea lor reala nu s-a terminat nici azi, astfel ca eliberarea lor juridica pare mai degraba un exercitiu de imagine decat unul profund uman. Petitie internationala pentru recunoasterea sclaviei rromilor Eliberarea rromilor a fost privita ca o reforma sociala majora, insa implicatiile la nivel individual au fost ignorate. Iata, asadar, ca evenimentul organizat de Asociatia "Vocea Rromilor" este cu atat mai important cu cat are o miza foarte mare: sa transforme o memorie mult timp marginalizata intr-o problema publica europeana, fundamentata pe recunoastere, responsabilitate si reparatie. Este vorba de transformarea egalitatii juridice in egalitate reala, intr-o Europa care are toate parghiile sa faca asta. Apel la semnare Cu aceasta ocazie va fi lansata o petitie internationala pentru sustinerea recunoasterii oficiale a sclaviei rromilor si a implementarii masurilor prevazute in Proclamatie. Asociatia "Vocea Rromilor" lanseaza un apel catre: institutii mediul academic organizatiile societatii civile cetatenii europeni Sa semneze si sa distribuie aceasta petitie, pentru ca aceasta istorie sa fie integrata in politicile publice de memorie, educatie si justitie. Petitia poate fi semnata scanand codul QR de mai jos: