Politic-Social

Peste 450 de milioane de euro pierdute, investitii blocate si o gestiune defectuoasa a celor mai importante proiecte de infrastructura de aparare impotriva inundatiilor - acestea sunt principalele concluzii ale controlului derulat de Corpul de Control al Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor la Administratia Nationala "Apele Romane". Verificarile au fost dispuse de ministra Diana Buzoianu, in urma unor sesizari privind blocajele administrative si pierderea masiva a finantarilor europene. "Acest control a fost necesar pentru a intelege cum a ajuns o institutie esentiala sa piarda fonduri uriase care ar fi trebuit sa protejeze comunitati intregi de inundatii. Vorbim despre bani care puteau fi transformati in baraje, diguri si lucrari concrete, dar care s-au pierdut din cauza unei conduceri care nu a reusit sa construiasca capacitatea necesara in teritoriu de a gestiona aceste proiecte. Vom lua masurile ca aceasta realitate sa nu se mai intample si pe viitor", a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu. Pierderi imense din PNRR Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului, dintr-o alocare initiala de 557,8 milioane de euro din PNRR pentru 7 proiecte de investitii, Apele Romane au pierdut peste 80% din fonduri in urma renegocierilor cu Comisia Europeana. Unul dintre cele mai importante proiecte, cel privind modernizarea infrastructurii critice de aparare impotriva inundatiilor - baraje si diguri - cu o valoare initiala de 340 de milioane de euro, a fost diminuat cu 90%. Din 13 baraje, 13 poldere si peste 400 de kilometri de diguri prevazuti, au ramas finantate doar un baraj si un polder, ambele in judetul Bihor, in valoare de aproximativ 33 de milioane de euro. Controlul a constatat intarzieri majore in procedurile de achizitie, documentatii tehnice refacute in bucla, lipsa de coordonare intre structuri si o slaba asumare manageriala. In plus, fostul director general si mai multi directori ai administratiilor bazinale si-au semnat singuri deciziile de numire in echipele de implementare a proiectelor, obtinand sporuri salariale intre 10% si 50%. In total, peste 500 de angajati au beneficiat de sporuri pentru gestionarea fondurilor europene, desi majoritatea proiectelor au fost pierdute. "Rezultatele sunt fara echivoc: sute de milioane de euro pierdute, investitii ratate si sute de angajati care au fost recompensati fara rezultate. Nu putem vorbi despre performanta atata timp cat proiectele nu exista in realitate. Reforma ANAR va insemna eficienta si profesionalism", a declarat ministra Mediului. Propuneri in urma raportului In urma raportului, Ministerul Mediului a propus o reorganizare completa a structurilor care gestioneaza proiectele din PNRR. Departamentul PNRR din aparatul central va fi desfiintat, iar personalul va fi redistribuit in teritoriu, acolo unde exista nevoia reala de expertiza. Din peste 500 de angajati care primesc in prezent sporuri pentru activitati de proiecte, cel mult 100 vor ramane implicati in implementarea proiectelor PNRR active, confirmate de Comisia Europeana. Ministerul a cerut ANAR recuperarea sumelor incasate nejustificat de personalul care nu a avut activitati reale de implementare si identificarea unor surse alternative de finantare pentru lucrarile critice de protectie impotriva inundatiilor care au ramas neacoperite. In paralel, se va introduce un mecanism de monitorizare stricta, cu raportare semestriala privind stadiul investitiilor, cheltuielile si termenele asumate. "Banii europeni trebuie transformati in rezultate vizibile, nu in functii si sporuri. In perioada urmatoare, Apele Romane vor trece printr-un proces real de reconstructie, in care competenta si transparenta vor fi singurele criterii de lucru. Oamenii de buna credinta si cu experienta din institutie, care au fost ignorati in ultimii ani, vor fi baza de temelie de la care pornim aceasta reforma", a subliniat ministra Diana Buzoianu.