Cultura si divertisment

Un raport recent al Organizatiei Internationale a Muncii (OIM), agentie a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), arata ca factori precum programul de lucru prelungit, insecuritatea locului de munca, stresul profesional si hartuirea contribuie anual la peste 840.000 de decese, scrie Euronews. Specialistii atrag atentia ca efectele negative nu se limiteaza doar la sanatatea mintala, ci se extind si asupra bolilor cardiovasculare, considerate printre principalele cauze ale mortalitatii asociate mediului profesional. Conform raportului, mediul psihosocial de munca influenteaza in mod direct calitatea vietii angajatilor. Atunci cand volumul de munca este excesiv, rolurile profesionale sunt neclare sau exista perceptia de nedreptate, apar efecte negative care afecteaza echilibrul emotional si starea fizica. Riscurile psihosociale la locul de munca duc la pierderi economice uriase Raportul OIM evidentiaza faptul ca riscurile psihosociale la locul de munca provoaca anual pierderea a aproape 45 de milioane de ani de viata ajustati in functie de dizabilitate (DALY). In plus, impactul economic este semnificativ, fiind estimat la aproximativ 1,37% din PIB-ul global. In Europa, efectele sunt de asemenea alarmante. Datele arata ca peste 112.000 de persoane isi pierd viata anual din cauza riscurilor psihosociale la locul de munca, iar milioane de ani de viata sanatoasa sunt afectati. Costurile economice sunt estimate la peste 1,4% din PIB-ul regiunii, ceea ce demonstreaza ca problema nu mai poate fi ignorata. Expertii spun ca stresul profesional si presiunea constanta genereaza o scadere a productivitatii, cresterea absenteismului si o deteriorare a performantei organizationale. Riscurile psihosociale la locul de munca favorizeaza bolile cardiovasculare Programul de lucru prelungit este identificat drept unul dintre cei mai importanti factori de risc. Potrivit datelor analizate, aproximativ 35% dintre angajatii din intreaga lume lucreaza mai mult de 48 de ore pe saptamana. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) arata ca persoanele care lucreaza peste 55 de ore pe saptamana prezinta un risc cu 35% mai mare de accident vascular cerebral si un risc cu 17% mai mare de deces din cauza bolilor cardiace ischemice. Medicii avertizeaza ca stresul constant afecteaza tensiunea arteriala, ritmul cardiac si poate favoriza dezvoltarea hipertensiunii, obezitatii si a altor afectiuni cronice. In multe cazuri, angajatii adopta comportamente nesanatoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau alimentatia dezechilibrata, ceea ce agraveaza problemele medicale. Riscurile psihosociale la locul de munca sunt amplificate de hartuire si intimidare Hartuirea psihologica si intimidarea sunt alte elemente importante care contribuie la degradarea sanatatii angajatilor. Raportul arata ca aproximativ 23% dintre lucratorii din intreaga lume au experimentat cel putin o forma de violenta sau hartuire in mediul profesional. Violenta psihologica este cea mai frecventa, fiind raportata de aproximativ 18% dintre angajati. Aceste experiente pot conduce la depresie, anxietate, tulburari de somn si sindrom de epuizare profesionala, cunoscut drept burnout. Specialistii atrag atentia ca lipsa sprijinului organizational si teama de stigmatizare ii determina pe multi angajati sa evite solicitarea ajutorului, ceea ce agraveaza impactul asupra sanatatii. Se cer masuri urgente de preventie Expertii OIM sustin ca organizatiile trebuie sa implementeze masuri concrete pentru reducerea riscurilor psihosociale la locul de munca. Acestea includ gestionarea volumului de munca, clarificarea responsabilitatilor, cresterea numarului de angajati acolo unde este necesar si asigurarea unui program echilibrat. Digitalizarea, munca la distanta si utilizarea inteligentei artificiale schimba modul in care angajatii interactioneaza cu mediul profesional, ceea ce impune adaptarea politicilor de sanatate ocupationala. Atunci cand preventia nu este suficienta, expertii recomanda servicii de sprijin psihologic, ajustari temporare ale sarcinilor si procese echitabile de revenire la munca. Obiectivul este reducerea impactului pe termen lung asupra sanatatii si mentinerea unui mediu profesional sigur si echilibrat.