Politic-Social

Studiul a testat metoda pe doua secvente de replici crustale (de suprafata) produse de cutremure moderate cu aceeasi magnitudine: Vrancea-Marasesti (2014) si Gorj-Oltenia (2023), ambele avand Mw 5,4. Doua cutremure "la fel", replici diferite Pentru secventa din Vrancea-Marasesti, autorii studiului noteaza ca socul principal (Mw 5,4; ML 5,7) a avut loc la 22 noiembrie 2014, la circa 40,9 km adancime, fiind urmat de 222 de evenimente inregistrate pe aproximativ 70 de zile. In cazul Gorj-Oltenia, analiza include un posibil presoc (Mw 4,8) pe 13 februarie 2023, urmat de socul principal (Mw 5,4; ML 5,7) produs pe 14 februarie 2023 (15:16:52), la circa 14 km adancime; autorii il descriu drept cel mai mare cutremur raportat/inregistrat in zona Gorj. Catalogul utilizat pentru aceasta secventa cuprinde peste 2.000 de evenimente. Cum functioneaza prognoza: "invata" din primele ore Cercetatorii folosesc o procedura "de varf" (testata anterior in Japonia) care poate rula aproape in timp real: ia datele din primele ore dupa cutremur (asa-numita perioada de "invatare"), estimeaza parametrii unei descrieri statistice a replicilor, apoi produce prognoze pentru urmatoarele ore - si poate repeta procesul pe masura ce intra date noi. Metoda foloseste doua legi statistice clasice din seismologie: Omori-Utsu, care descrie cum scade in timp numarul replicilor dupa socul principal (la inceput multe, apoi tot mai rar); Gutenberg-Richter, care descrie distributia magnitudinilor (foarte multe seisme mici si mult mai putine mari). In practica, sistemul estimeaza rapid parametrii acestor legi folosind datele din primele ore dupa cutremur si actualizeaza probabilitatile pe masura ce apar noi inregistrari. In studiu, prognozele au fost construite pe ferestre de "invatare" de 3, 6, 9, 12 si 24 de ore, pentru a estima riscul de replici in intervalele urmatoare. Autorii au tinut cont si de o problema frecventa imediat dupa un seism: in primele ore, unele evenimente foarte mici pot fi mai greu de detectat din cauza suprapunerii semnalelor, motiv pentru care au evaluat "completitudinea" catalogului (de la ce magnitudine in sus inregistrarea devine suficient de completa). Concluzia principala: Gorjul iese mai "expus" la replici mari Desi socurile principale din 2014 si 2023 au avut aceeasi magnitudine (Mw 5,4), analiza arata diferente importante intre cele doua secvente. In special, pentru evenimente de magnitudine cel putin egala cu socul principal (ML 5,7 sau mai mare), probabilitatea prognozata a fost: sub 1% pentru secventa Marasesti; intre 1% si 10% pentru secventa Gorj, in primele 3 ore dupa socul principal. Rezultatele sustin ideea ca un singur model "universal" nu descrie corect comportamentul replicilor in regiuni diferite, chiar daca magnitudinea socului principal este aceeasi, si indica necesitatea unor prognoze adaptate fiecarei secvente si actualizate rapid. Ce ar putea insemna pentru public si autoritati Un astfel de sistem ar putea furniza, in timp util, estimari probabilistice utile in gestionarea perioadei post-seism: de la primele ore - cand exista incertitudine ridicata - pana la cateva zile, cand activitatea tinde sa se reduca, dar riscul nu dispare complet. Studiul este o etapa in directia dezvoltarii unui sistem automat de prognoza a replicilor pentru Romania, inspirat din experienta Japoniei, cu accent pe cutremurele crustale.