Politic-Social

Romania a adoptat acest mecanism in contextul angajamentelor europene privind combaterea schimbarilor climatice si utilizarea responsabila a banilor publici. Reforma face parte din Componenta Energie din Planul National de Redresare si Rezilienta, fiind prevazuta la Jalonul 123, care obliga statul sa creeze o metodologie prin care cheltuielile bugetare sa fie analizate din perspectiva impactului asupra mediului. Autoritatile au evaluat 624 de programe si cheltuieli ale ministerelor, de la investitii in transport si cladiri publice pana la digitalizarea ANAF. Toate au fost considerate compatibile cu regulile europene privind protectia mediului, ceea ce permite Romaniei sa bifeze un jalon important din Planul National de Redresare si Rezilienta, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul de finante. Printre masurile catalogate ca avand efect pozitiv se afla extinderea sistemului e-Factura si modernizarea informatica a administratiei fiscale, deoarece reduc folosirea documentelor pe hartie si drumurile inutile la ghisee. Investitiile in transport feroviar si reabilitarea energetica a cladirilor publice sunt considerate, de asemenea, favorabile mediului. In schimb, facilitatile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masa, au fost incadrate ca "neutre". Autoritatile spun ca acestea ajuta populatia, dar nu au legatura directa cu schimbarile climatice. Bugetarea verde nu aduce automat taxe noi sau beneficii imediate pentru cetateni. Rolul ei este mai ales administrativ: sa arate Uniunii Europene ca banii publici sunt cheltuiti transparent si in acord cu obiectivele climatice pe termen lung. Ce inseamna concret bugetarea verde Bugetarea verde nu reprezinta un buget separat, ci o metoda de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele si institutiile publice vor trebui sa arate ce efect au proiectele finantate asupra mediului, potrivit minsterului de finante. Cheltuielile vor primi etichete in functie de impact: cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului; cheltuieli maro, cu efect negativ; cheltuieli mixte, care au atat efecte pozitive, cat si negative; cheltuieli neutre; cheltuieli neetichetate, atunci cand impactul nu poate fi stabilit. Evaluarea se face dupa sase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbarilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apa, economia circulara, reducerea poluarii si protejarea biodiversitatii. Cum se aplica sistemul Procesul va fi introdus initial intr-o faza pilot. Ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestioneaza si vor transmite propuneri de etichetare catre Ministerul Finantelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi publicate intr-un raport oficial privind modul in care sunt cheltuiti banii publici din perspectiva impactului asupra mediului. Reglementarea este stabilita prin Ordonanta de urgenta nr. 75/2024 si normele metodologice aprobate ulterior prin Hotararea de Guvern nr. 1074/2024. De ce este importanta reforma si ce efecte ar putea avea Introducerea bugetarii verzi este o conditie pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeana cere statelor membre sa demonstreze ca investitiile publice nu afecteaza obiectivele climatice si respecta principiul "a nu prejudicia in mod semnificativ" mediul. Prin acest sistem, autoritatile incearca sa urmareasca mai clar daca investitiile publice contribuie la protectia mediului sau genereaza costuri viitoare legate de poluare si schimbari climatice. Pe termen lung, avantajul major este transparenta: Comisia Europeana poate urmari mai usor unde merg banii. Riscul este birocratizarea excesiva si transformarea procesului intr-un exercitiu de raportare, fara schimbari reale in prioritatile bugetare.